Exista, cum se stie, diferite tipuri de colectionari, cei mai multi interesându-se de obiecte, de regula vechi. Avantajul (operatia e aproape mecanica: se preia obiectul purtator de o anume semnificatie tematica si se inventariaza) este de luat în seama, chiar daca este mai mic decât dezavantajul (se sacrifica spatiu, din ce în ce mai mare, din proprietatea cuiva). Eugen Bulai (n. 7 iun.1955, Bacau) a ales optim varianta privind spatiul de depozitare, chiar si modalitatea de selectie si catalogare a materialului.
Inginerul (de telecomenzi feroviare) colectioneaza cuvinte care bat la poarta lexicului românesc sau le organizeaza tematic pe cele existente. A dat la iveala pâna acum un „Dictionar de termeni cromatici” (Bucuresti, Editura „Viitorul românesc”, 1997), cu peste 450 de nume de culori, o „Mica enciclopedie a bauturilor” (Bucuresti, Editura „Miron”, 2004) si un mic lexicon de interes pentru cei ce si-au ales un hobby: „Colectii – colectionari – pasiuni” (Bucuresti, Editura „Miron“, 2003). Am lasat la sfârsit cea mai însemnata aparitie editoriala a sa – „Dictionar de cuvinte si sensuri noi” (Bacau, Editura „Egal”, 1998) -, pentru ca lucrarea are fatalmente un caracter deschis. Sunt înregistrate aici mai mult de 1200 de cuvinte neexplicate în alte dictionare generale sau de specialitate, ceea ce face ca autorul sa merite eticheta de „lexicograf al limbii române contemporane” (Eugen Budau, în „Bacaul literar”, Iasi, Editura „Universitas XXI”, 2004, s.v.). Intre timp, vorbitorii au apelat la alte si alte cuvinte, multe din limba engleza, iar colectionarul le-a înregistrat constiincios, împreuna cu întelesurile lor. Acestea vor face parte dintr-o editie revazuta si îmbogatita a dictionarului din 1998.
Invitat la „Sfertul academic” din cadrul cursului de lexicologie (disciplina limba româna contemporana – anul I, Litere, mai 2015), Eugen Bulai i-a fermecat pe filologii bacauani cu pasiunea sa insolita, completând fericit prelegerea noastra. Din lunga lista a „cuvintelor neexplicate în niciun dictionar uzual” prezentata studentilor, am retinut câteva care surprind prin neconcordanta dintre frecventa folosirii si absenta din lucrarile lexicografice: a anualiza „a da periodicitate anuala”; a customiza „a personaliza”; a panota „a amenaja un panou”; beculet „bec mic”; clipitor „care clipeste”; drona „vehicul de monitorizare”; ghena „loc pentru gunoiul menajer”; gliterat „stralucitor”; holsurub „surub pentru lemn”; postac „persoana care posteaza pe internet”; predictibil „care poate fi prevazut”; sclipici „luciu”, sustenabil „care poate fi sustinut”; xilografil „colectionar de gravuri în lemn”; xiloteca „colectie de mostre de lemn” s.a. Dupa cum se vede, nu e vorba de xenisme, ci de compuse, derivate sau împrumuturi destul de vechi pentru a primi legitimitate lexicografica. Eugen Bulai se arata a fi un util observator al dinamicii limbii române, ceea ce l-ar îndreptati sa… anualizeze aparitiile sale editoriale.
