Uniunea Europeană se pregătește să angajeze o finanțare uriașă pentru Ucraina: 90 de miliarde de euro în următorii doi ani. Acordul a fost obținut la Bruxelles într-un context tensionat, descris de Claudiu-Richard Târziu, europarlamentar ECR, ca fiind unul de presiune politică directă, în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi impus concluzia că „nimeni nu pleacă acasă” până când nu se identifică resursele necesare.
Dincolo de retorică, realitatea financiară este una limpede: banii nu apar din neant. Finanțarea va fi asigurată prin împrumuturi contractate de Uniunea Europeană pe piețele de capital, garantate prin marja bugetară a UE. Cu alte cuvinte, garanția finală este reprezentată de contribuțiile și de capacitatea fiscală a statelor membre — adică de banii cetățenilor europeni, inclusiv ai românilor.
În acest context, rolul României la masa negocierilor ridică semne serioase de întrebare. Potrivit declarației lui Claudiu Richard Târziu, președintele României, Nicușor Dan, s-a limitat la un rol pur declarativ, anunțând că susține orice formă de ajutor financiar pentru Ucraina, fără a aduce în discuție realitățile economice grave cu care se confruntă țara noastră.
România traversează o perioadă dificilă: deficit comercial accentuat, taxe în creștere, scumpiri generalizate și o prăbușire vizibilă a consumului intern. În aceste condiții, absența oricărei poziții care să apere interesele economice ale statului român este, în cel mai bun caz, o dovadă de pasivitate politică.
Mai mult, ideea unui consens european total este contrazisă de fapte. Nu toate statele membre au acceptat acest acord. Ungaria, Slovacia și Cehia au refuzat să participe la împrumutul destinat Ucrainei, demonstrând că există alternative la supunerea automată față de deciziile impuse de la Bruxelles. Aceste state au ales să-și apere prioritățile naționale, chiar și în fața presiunilor politice.
O altă problemă majoră semnalată de Claudiu Richard Târziu este stilul de conducere al Comisiei Europene. Modul autoritar în care Ursula von der Leyen gestionează deciziile majore riscă să împingă proiectul european într-o direcție periculoasă, contrară intereselor cetățenilor. Uniunea Europeană a fost construită pe principiul cooperării între state suverane și pe respectarea voinței popoarelor, nu pe dictarea deciziilor de sus în jos.
Comisia Europeană trebuie să fie expresia voinței cetățenilor europeni, nu un centru de putere care ignoră realitățile sociale și economice ale statelor membre. În caz contrar, avertizează europarlamentarul român, la 36 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, există riscul ca Uniunea Europeană să alunece spre un model centralist și autoritar, care amintește periculos de mult de un nou tip de URSS.
Sprijinul pentru Ucraina poate fi un obiectiv legitim, dar el nu poate fi realizat cu prețul sărăcirii cetățenilor europeni și al anulării democrației decizionale. Fără transparență, fără dezbatere reală și fără respect pentru voința națiunilor, proiectul european riscă să piardă exact ceea ce l-a făcut posibil: încrederea oamenilor.
