Claudiu-Richard Târziu, europarlamentar ECR, a adresat recent cinci întrebări comisarului european pentru Democrație, Justiție, Stat de Drept și Protecția Consumatorului, Michael McGrath, în cadrul Comisiei speciale pentru Scutul Democrației Europene, din care este membru supleant. Obiectivul a fost clar: să obțină clarificări privind modul în care Comisia utilizează bugetul Uniunii Europene pentru a interveni în domenii care, potrivit tratatelor, ar trebui să rămână în competența statelor membre.
Întrebările europarlamentarului au vizat cinci aspecte esențiale:
-
Intervenția în alegeri, mass-media și societatea civilă – Târziu a întrebat de ce Comisia utilizează fondurile UE în domenii care țin, în mod tradițional, de responsabilitatea statelor membre, ridicând problema centralizării unor competențe care nu îi sunt conferite prin tratate.
-
Finanțarea ONG-urilor și a instituțiilor media – El a solicitat garanții că fondurile din cadrul așa-numitului Scut al Democrației nu vor fi direcționate exclusiv către organizații și publicații care susțin agenda politică a Comisiei, marginalizând vocile conservatoare critice la adresa UE.
-
Legarea fondurilor de „statul de drept” – Târziu a atras atenția asupra riscului ca evaluările vagi privind statul de drept să transforme mecanismul financiar al UE într-o armă politică, penalizând guvernele cu opinii divergente față de ideologia liberală a Bruxelles-ului.
-
Centrul European de coordonare împotriva dezinformării – Europarlamentarul a cerut asigurări că un astfel de centru nu va fi perceput ca un instrument de cenzură, ci ca un mecanism echilibrat care respectă pluralismul și libertatea de exprimare.
-
Programul MEDIA+ – În privința sprijinului acordat mass-mediei, Târziu a întrebat cum va evita Comisia distorsionarea pieței, astfel încât unele publicații să primească avantaje financiare directe, iar altele să fie excluse.
În urma întâlnirii, Târziu a constatat că, deși Comisia susține că apără voința democratică și libertatea de exprimare, răspunsurile comisarului McGrath au fost generale, fără a aborda problemele concrete ridicate. „Am remarcat o tendință tot mai clară spre control și cenzură, contrar principiilor pe care Comisia pretinde că le protejează”, a declarat europarlamentarul.
Această situație ridică semne de întrebare cu privire la modul în care Uniunea Europeană gestionează finanțarea și intervenția în domenii fundamentale pentru democrațiile naționale, precum mass-media, societatea civilă și respectarea pluralismului politic.
