În cei trei ani ai „pandemiei”, în județul Bacău au murit, oficial, de COVID, 2098 de persoane. Dar dinamica numărului de decese din județ sugerează că această cifră nu acoperă decât o parte din excesul de mortalitate ai celor trei ani. Cu alte cuvinte, doar o parte din decesele suplimentare din cei trei ani pot fi puse în seama COVID. Din cei circa 3.400 de băcăuani care au decedat peste medie în acești ani, pentru 1300 trebuie căutată o altă explicație.
Întâi, cifrele din UE
Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, a publicat, acum câteva zile, cifrele oficiale ale „execesului de mortalitate” din anii „pandemiei”. Adică, procentul deceselor suplimentare față de media ultimilor ani. Deloc surprinzător, cifrele diferă de la țară la țară, cu maxime în partea vestică și cu minime în partea de est. În cazul Germaniei, acest indicator depășește 37%, pentru Austria procentul deceselor este mai mare de 27% decât media, Franța, Norvegia, Finlanda, Cehia înregistreaza depășiri de 20-25% În acest timp, România și Bulgaria au cea mai mică rată – 6% Este clar că în toată Europa au murit mai mulți oameni în această perioadă, iar din cei care au murit în plus, au murit mai mulți decât a ucis virusul. Mai clar: dacă media deceselor era 100, în pandemie au murit 130, dar numai 10 din cei 30 morți în plus au fost uciși de COVID.
Județul Bacău: 1300 de morți neexplicate
Un calcul simplu ne arată că media anuală a deceselor în județ între 2014 și 2019 a fost de 8705. În 2020, primul an de „pandemie”, au murit 9891 de persoane, cu circa 1200 peste medie, dar numai 508 decese au fost atribuite COVID.
În 2021, cel mai dur an din pandemie, au fost înregistrate, în județ, 10.786 decese, cu circa 2100 peste medie, dar numai 1289 au fost puse în seama virusului. În fine, în al trelea an, în 2022, s-au înregistrat 9104 decese, cu circa 400 peste medie, din care doar 301 COVID oficial. Per ansamblu, după cum am precizat, din 3400 de decese suplimentare, 2100 au fost atribuite COVID iar despre 1.300 nu se spune nimic. Dacă aceste cifre nu vă spun nimic, să încerca, cu procente. Între 2009 și 2019, mortalitatea la nivelul județului a fost cuprinsă între 11 și 12 la mie. Cu aproximație, mai mult sau mai puțin 0,2 la mie. În 2020, crește de la 11,8 cât se înregistrase în 2019, la 13,4 pentru a ajunge la 14,5 în 2021 și scade la 12,5 în 2022. Însă, la o creștere de 1,6 la mie cât a fost în primul an de pandemie, doar 0,69 la mie a fost cauzat de COVID. În 2021, la o creștere de 2,9 la mie față de 2019, 1,7 la mie a fost pus în cârca virsului. Și asta DACĂ toate decesele raportate a fi fost cauzate de COVID chiar au fost cauzate de virus.
Care ar fi explicația?
În general, în zona occidentală se pomenește de un așa-zis „sindrom al morții subite la adulți”, atunci când persoane tinere, care par în formă, mor fără cauze aparente. Unii au mai explicat acest gen de decese că fiind cauzate de „schimbările climatice”. Se vehiculează, însă, că, mai degrabă, acest exces de mortalitate care nu este legat direct de COVID să aibă legătură cu întreruperea tratamentelor, închiderea spitalelor, refuzul și întârzierea acordării de ajutor persoanelor accidentate, care erau puse, întâi, să facă un test COVID, prioritizării tratăriipacienților cu simtome de COVID în detrimentul celor cu alte simtome și așa mai departe. Nu în ultimul rând, există suspiciunea că injectarea cu vaccinurile experimentale ar fi contribuit la acest exces de mortalitate.
Cum explică Eurostat «excesul de mortalitate»
O creștere neobișnuită a mortalității într-o anumită perioadă, într-o anumită populație, este adesea denumită o mortalitate în exces, scrie pe pagina Eurostat. Indicatorul de exces de mortalitate al Eurostat este exprimat ca procent din decesele suplimentare într-o lună comparativ cu o perioadă de referință.
În 2020, valoarea de referință este dată de decesele medii lunare în perioada 2016-2019. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât au avut loc mai multe decese suplimentare în comparație cu valoarea de referință. O valoare negativă înseamnă că au avut loc mai puține decese într-o anumită lună, comparativ cu perioada de referință. Indicatorul de mortalitate în exces poate atrage atenția asupra amplorii crizei, oferind o comparație cuprinzătoare a deceselor suplimentare din țările europene și permițând o analiză suplimentară a cauzelor acesteia.
Numărul de decese din toate cauzele observate în timpul acestei pandemii, astfel, poate fi comparat cu numărul așteptat de decese într-o anumită perioadă din trecut. Motivele unui exces de mortalitate pot varia în funcție de diferite fenomene, actualul fiind legat de pandemia COVID-19. Mortalitatea în exces este o măsură mai cuprinzătoare a impactului total al pandemiei asupra deceselor decât numărul de decese confirmate de COVID-19.
Pe lângă decesele confirmate, mortalitatea în exces surprinde decesele cauzate de COVID-19 care nu au fost diagnosticate și raportate corect, precum și decesele din alte cauze care pot fi atribuite stării generale de criză. De asemenea, ține cont de absența parțială a deceselor din alte cauze, cum ar fi accidentele care nu au avut loc din cauza, de exemplu, limitărilor privind naveta sau călătoriile în perioadele de izolare.
