Christian Paraschiv este una dintre figurile centrale ale Grupului PROLOG, care a luat naştere în 1984, la iniţiativa pictorului Paul Gherasim, la care au aderat Horea Paştină, Mihai Sârbulescu, Constantin Flondor, Ion Grigorescu şi, fireşte, Christian Paraschiv. Prima expoziţie a grupului, intitulată ”Flori de măr”, a fost găzduită în 1985 de Galeria ”Căminul Artei”. Sunt semnificative pentru evoluţia artei româneşti seria întâlnirilor de la Tescani, care au început mijlocul anilor ‘80, după care fiecare şi-a căutat loc de meditaţie şi creaţie, însă Grupul PROLOG a continuat să existe.

Christian Paraschiv a absolvit Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu”, din București, în 1978. În anul 1986 s-a stabilit la Paris, unde este reprezentat, şi astăzi, de Galeria Oudin Art Contemporain.
Revine în ţară la începutul anilor 2000, expune, participă la simpozioane. De altfel, atunci când este întrebat nu ezită să afirme: „M-am format complet în România.” Devine exponent al generației care a transformat decisiv arta experimentală românească, deschizându-i drumul spre postmodernismul estetic internațional. Arta sa este găzduită de mari galerii, muzee şi colecţii particulare din întreaga lume. Christian Paraschiv este un NUME în arta plastică contemporană, de aceea este cu atât mai frumoasă invitaţia galeristului Constantin Ţinteanu de la KARO de a expune în Bacău. Christian Paraschiv a mai fost prezent la KARO într-o expoziţie a Grupului PROLOG, însă artistul francez de origine română s-a mai întâlnit cu publicul băcăuan şi în 2010, la Galeriile Velea, cu expoziţia Nomos/Corp 1990-2010, organizată în colaborare cu Galeria A l’enseigne des Oudin din Paris. A fost un eveniment, care a ţinut capul de afiş al presei locale şi naţionale, din care am reţinut: ”Peste hotare am găsit o emulaţie, o tensiune, o urgenţă, pe care aici nu le aveam. Este vorba despre o dorinţă expresă de a face, de a făptui. În anii ’80, în România (după terminarea studiilor) aveam dorinţa de a lucra, dar nu exista urgenţa despre care am pomenit mai devreme.”

Christian Paraschiv şi-a construit opera, de-a lungul timpului, pe baza trinomului memorie-identitate-exil, în care tema corpului uman – adesea auto-referențială – joacă un rol major. Artistul se exprimă într-o varietate de genuri şi tehnici, mergând de la pictură şi sculptură la intervenţii pe fotografie, video art, instalaţie și performance.

Din păcate, Christian Paraschiv, din motive personale, nu a putut participa la vernisaj, însă a transmis un mesaj prin prietenul său Mihai Sârbulescu.

„Lucrările din expoziţie au fost alese de Christian Paraschiv, avem pe simeze lucrări din anii ’70, 80, 2000 şi mai recente, unele fiind expuse la Expoziţia de la Bucureşti, din luna februarie a.c. Iniţial ne-am propus să deschidem expoziţia pe 14 iulie, de Ziua Franţei, însă nu s-a putut. Sunt pe simeze lucrări din zona politicului, a tradiţiilor populare, sunt şi cicluri închegate «Strunga», «Râşca», dar şi peisaje, autoportrete, intervenţii pe fotografii de familie. Există aici şi o lucrare dedicată Regelui Mihai, de unde şi titlul expoziţiei: «În memoria Regelui Mihai al României pe care nu l-am cunoscut personal». Sunt miniaturi, lucrări pe textile, în care nu culoarea este dominantă, ci mesajul, de altfel, Christian Paraschiv experimentează, nota dominantă a întregii sale creaţii”, a spus Constantin Ţinteanu, galerist, artist plastic şi critic de artă.

Amenajată pe cele două etaje ale Galeriilor KARO, expoziţia oferă privitorului evoluţia artistului, a artei lui, dar şi a artei contemporane, în cei 50 de ani de la debut.

Expoziţia rămâne deschisă până pe 15 septembrie 2019.