CATINCA. De fapt, Catinca Popescu, însă cum Popescu sunt mai mulţi, Catinca este una singură, cum îşi semnează, de altfel, şi lucrările de pictură naivă.
Pictează de peste 40 de ani oamenii şi satul în care s-a născut, Suhuleţ, comuna Tansa, judeţul Iaşi. Pictează în cele mai frumoase culori, din care nu lipseşte galbenul, care este nota dominantă a sufletului ei, o culoare caldă, în care Doamna Catinca îşi pune speranţele, gândurile, talentul, este culoarea florii soarelui, cea mai iubită floare. Am spus talent? Da, cea mai iubită, apreciată şi titrată artistă plastică a Bacăului, care a intrat deja în Clubul octogenarelor, are talent, pe care i l-a sădit Dumnezeu, iar Catinca noastră l-a îngrijit cu dragoste şi muncă. A fost eleva marilor artişti Letiţia Oprişan şi Ilie Boca, cum au fost toţi artiştii naivi ai Bacăului.

Catinca Popescu a expus în toate oraşele ţării, în aproape toate capitalele Europei, în America şi Canada, fiind laureată la 11 concursuri şi saloane naţionale şi internaţionale de artă naivă, în alte 10 s-a clasat pe locul II, iar la alte 80 a fost pe podium. Lucrările sale fac parte din patrimoniul unor muzee de prestigiu, dar şi din colecţii particulare din întreaga lume.

Doamna Catinca s-a întors mereu la şevaletul ei din atelier, cu aceeaşi dorinţă, cu aceeaşi dragoste pentru a crea, pentru a ne dărui câte ceva din frumuseţea lumii: portul, obiceiurile, natura, oamenii, mai frumoşi sau mai urâţi, dar mereu demni. Te cuceresc de la prima privire culorile, optimismul inimii şi sufletului pe care reuşeşte să ni le transmită şi nouă.

N-am văzut-o niciodată supărată, zâmbetul ei discret, frumos, o însoţeşte permanent. Ai vrea să stai mereu lângă ea, aşa cum au făcut prietenii, cunoştinţele, oamenii care o iubesc şi o apreciază, gazetari, scriitori, artişti, muzicieni, rude, vineri, ora 16.00, la Biblioteca Judeţeană “Costache Sturdza”, acolo unde Catinca Popescu se simte bine, şi unde a deschis o nouă expoziţie, denumită, cum se putea altfel: CATINCA. O expoziţie superbă, panotată pe toţi pereţii de la intrarea în bibliotecă. Să le vadă cei care vin să citească sau să împrumute o carte. De data aceasta a venit şi Doamna Catinca cu o carte: “Pe uliţele copilăriei”. O carte frumoasă ca însăşi autoarea ei.

A adunat în carte tot ce s-a scris despre ea şi arta ei, tot ce au spus şi au scris mari oameni de cultură, critici de artă, artişti, oameni care au cunoscut-o şi au iubit-o pentru tot ce le-a dăruit: artă, viaţă, frumuseţe şi bucurie. Despre toate acestea ne-au povestit, au povestit Adrian Jicu, director al Bibliotecii şi un constant prieten, Iulian Bucur, critic de artă, şi nu în ultimul rând Carmen Mihalache, critic de teatru, scriitor, director al Revistei “Ateneu”, cea care a însoţit-o aproape la toate vernisajele. S-au scurs frumos, în acele minute minunate, epitete, comparaţii, atribute, amintiri, după care au venit florile, îmbrăţişările şi chiar cântecele şi urările, rostite cu vocea ei frumoasă de o altă Doamnă a Bacăului, Maria Tătaru.

Ce ne-a spus CATINCA? Nu ne-a spus nimic: a zâmbit şi ne-a cuprins pe toţi într-un tablou pe care, de data aceasta, i l-am dăruit noi.

La mulţi ani, Doamnă!