Pentru o perioadă destul de lungă de timp, au existat probleme în aprovizionarea cu acest vaccin, iar mulți copii sunt în acest moment neimunizați. De câteva zile, medicii de familie au început să-și sune pacienții, pentru a se prezenta la vaccinare, chiar dacă a trecut ceva timp. „Veniți cu copilul să îi administrez vaccinul de 14 ani. Știu că are aproape 15 ani, dar acum ne-a fost adus vaccinul”, a fost mesajul transmis de un medic de familie băcăuan către un părinte. Despre ce vaccin este vorba? Ce se întâmplă dacă administrarea lui se face cu o întârziere de un an? Ce riscă acel copil? Sunt întrebări pe care mama și le-a pus disperată, până să ajungă la medic.

Ce am aflat de pe net, a confirmat DSP

Ne-am interesat la Direcția de Sănătate Publică (DSP) Bacău pentru a vedea despre ce campanie de imunizare este vorba. Așa am aflat (chiar dacă bănuiam, după o simplă căutare pe internet!) că într-adevăr medicina primară a fost aprovizionată, zilele acestea, cu un vaccin, care a avut o întârziere în aprovizionare, dar fără a exista riscuri din acest punct de vedere.

„Este vorba despre Adacel, un vaccin DTPa (anti diftero-tetanos-tuse convulsivă), ce se utilizează în campania de vaccinare gratuită de la nivelul cabinetelor medicilor de familie prin Programul Național de Vaccinare. Din cauza procedurilor de achiziţionare, a existat o pauză relativ scurtă de timp în aprovizionarea cu acest tip de vaccin. Menţionăm faptul că întârzierea în vaccinare nu are un impact negativ asupra stării de sănătate a copiilor, iar reacţiile adverse pot apărea conform prospectului emis de către producător. Este un vaccin ce se poate administra şi la vârste de peste 14 ani. În toată această perioadă, s-au găsit soluții prin redistribuirea de doze din stocul existent la alți medici de familie, astfel încât recuperarea în prezent a restanțierilor nu pune probleme de sănătate publică.”
Alin Năstasă, director executiv DSP Bacău

7.200 de doze pe Bacău

Tot de la DSP ni s-a transmis că au fost primite pentru județul nostru 7.200 de doze din acest vaccin și că s-au distribuit până ȋn prezent 4.731 de doze, iar distribuirea continuă. Au fost catagrafiaţi pentru luna iulie (lot de bază + restanţieri) 7.114 copii. În luna iunie au fost vaccinaţi DTPa doar opt copii, deoarece vaccinul s-a primit la sfârşitul lunii iunie.

Ce înseamnă de fapt DTPa?

În România, ultimul vaccin care se face copiilor în concordanță cu schema națională de vaccinare este cel de la vârsta de 14 ani. Acesta este un rapel care protejează de difterie, tetanos și tuse convulsivă (DTPa), boli infecțioase grave. Indiferent de motivele pentru care copilul a ratat această imunizare, este extrem de important să o recupereze.

„Practic acest vaccin încheie schema de vaccinare a copilului, începută la naștere. Dacă nu este administrat, este ca și cum a făcut degeaba celelalte vaccinuri, până la vârsta de 14 ani”, a explicat pentru Deșteptarea dr. Elena Stîngă, medic de familie și președintele Colegiului Medicilor Bacău.

În plus, chiar dacă perioada în care adolescenții de 14 ani ar fi trebuit să fie vaccinați a fost depășită, acești copii nu au fost puși în pericol deoarece imunizările anterioare le-au asigurat protecția, spun medicii. Asta cu atât mai mult cu cât copiii de 14 ani și peste au deja imunitate, iar acest vaccin nu face decât să prelungească această imunitate încă 10 ani. „Ei au încă anticorpii necesari luptei împotriva tetanosului, difteriei şi tusei convulsive. O problemă poate fi dacă un copil ajunge neimunizat la 20 de ani”, arată și dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul grupului de vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei. De altfel, DTPa este un vaccin care trebuie repetat la 10 ani, fiind disponibil și în farmacie.

Ce protecție asigură fiecare dintre componentele acestui vaccin

Difteria este o boală infecțioasă care poate provoca moartea, cauzată de toxina produsă de bacteria cu același nume, care se transmite pe calea aerului prin infectarea căilor respiratorii și provoacă formarea unei membrane groase în interiorul gâtului. Simptomele de difterie sunt: instalarea treptată a senzației de gât inflamat și dureros, febră scăzută. Boala poate provoca probleme respiratorii și insuficiență cardiacă. Difteria se răspândește de la o persoană la alta prin tuse și strănut. Administrarea promptă de antitoxină difterică este necesară pentru a preveni eventualele complicaţii care pot pune în pericol viaţa. Antibioticele din clasa macrolide sau penicilina sunt folosite pentru a limita producerea toxinei, eliminarea bacteriei şi scăderea contagiozitatii. Difteria este aproape eradicată în țările civilizate. Există încă în Caraibe și America Latină.

Tetanosul, fatal în cazul bebelușilor și vârstnicilor, este tot o boală infecțioasă care poate provoca moartea. Bacteria regăsită printre altele în sol și în praful stradal ajunge în piele prin răni cauzate prin tăiere, sfâșiere, mușcături sau julituri. Când această bacterie invadează organismul, produce o toxină care provoacă niște contracturi musculare dureroase, cu spasmul mușchilor respiratori, ceea ce duce la asfixie. Infecția cu tetanos afectează în principal ceafa și abdomenul. Contracturile musculare sunt suficient de puternice pentru a determina rupturi ale mușchilor, deplasări și fracturi osoase. Crizele pot fi declanșate de o mică atingere, zgomot, lumină sau curenții de aer. Semnele clinice de gravitate sunt: febra, tahicardia și insuficiența respiratorie. Tetanosul netratat se soldează cu deces, iar cazurile tratate evoluează în funcție de forma clinică.

Tusea convulsivă este extrem de periculoasă la sugari. La nivel global, tusea convulsivă rămâne o boală semnificativă, în 2017 fiind raportate peste 140.000 de cazuri. În limbaj popular, tusea convulsivă este cunoscută și sub numele de „tuse măgărească” și durează aproximativ 100 de zile. Tusea convulsivă (pertussis) debutează adesea asemenea unei răceli. Pertussis este o bacterie foarte contagioasă răspândită prin picăturile de salivă eliminate de o persoană infectată bolnavă sau asimptomatică (nu manifestă simptome). Picăturile de salivă de pe obiecte pot rămâne infecțioase timp de 3-5 zile. În decursul evoluţiei bolii apar crize severe de tuse, care persistă aproximativ 6-10 săptămâni sau chiar mai mult. Accesele de tuse sunt des întâlnite şi copiii mici pot prezenta apnee (sufocare). Adesea, acestea sunt însoțite de dispnee (respirație dificilă) și vărsături. Rata complicațiilor grave în cazul copiilor este ridicată. Poate apărea pneumonia, otita medie și leziuni permanente la nivelul creierului.

Schemă națională de vaccinare a copilului

În România, vaccinarea se face conform Calendarului Național de Vaccinare, elaborat de Ministerul Sănătății, după următoarea schemă:
I.Vaccinuri care se fac în primul an de viață:
1.Vaccinuri care se fac în maternitate:
• Vaccinul hepatitic B (Hep B) – se administrează nou-născuților, în primele 24 de ore de viață.
• Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG) – se administrează nou-născuților, în primele 2-7 zile de viață.
2.Vaccinuri care se fac la medicul de familie:
• Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de două luni
• Vaccinul pneumococic – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de două luni
• Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – a doua doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 4 luni
• Vaccinul pneumococic – a doua doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 4 luni
• Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) – a treia doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 11 luni
• Vaccinul pneumococic – a treia doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 11 luni
• Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) – prima doză – se administrează bebelușilor la vârsta de 12 luni
II.Vaccinuri care se fac după primul an de viață:
• Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) – a doua doză – se administrează copiilor între 5 ani și 7 ani
• Vaccinul tetravalent diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI) / VPI – se administrează copiilor la vârsta de 6 ani
• Vaccinul poliomielitic (inactivat) VPI – se administrează copiilor la vârsta de 8 ani
• Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular (DTPa) pentru adulți – se administrează la 14 ani

„Eu sunt pro-vaccinare pentru că susțin ideea de a fi copiii sănătoși, pentru a fi feriți de diferite afecțiuni ce pot apărea în timp. Chiar dacă doare, sunt de acord. În ziua de azi e bine că vaccinarea se face prin medicii de familie. Știu că înainte se făcea la școală, dar atunci copiii erau mai speriați, mai ales că fiecare dintre ei avea anumite reacții care se transmiteau. Cu medicul de familie există o relație mai apropiată și cred că e mult mai bine pentru copil, din toate punctele de vedere. Deci, mergeți cu copiii la vaccinat.” Marta Soroceanu

„Am fost vaccinat la 14 ani. Eu cred că e bine să fim vaccinați, chiar dacă există o frică. Mă refer la teama de înțepătură. Noi am fost mai mulți copii odată, la medicul de familie. Ne-a vaccinat pe toți din clasă, când eram în clasa a VIII-a. Ne-a fost teamă, de aceea nu pot să zic că am o relație prea bună cu medicul de familie. Cu toate acestea sunt de acord cu vaccinarea și recomand tuturor. Trebuie să avem grijă de sănătate. Când ești sănatos, totul e bine. Dar când o pățești… Așa că e bine să fim precauți. Să prevenim boala!” Petru Răchită