Dispozitivele BodyCam, adică camerele audio-video portabile purtate de polițiști în timpul misiunilor, au devenit o prezență tot mai frecventă în spațiul public. Rolul lor este esențial în documentarea intervențiilor, soluționarea conflictelor și asigurarea unui nivel sporit de transparență și siguranță, atât pentru polițiști, cât și pentru cetățeni. Totuși, utilizarea acestor tehnologii nu este lipsită de controverse juridice și etice, mai ales atunci când este vorba despre poliția locală, scrie avocanet.ro.
Ce permite legea?
Pentru Poliția Română, utilizarea camerelor BodyCam este reglementată clar. Articolul 56 din Legea 218/2002 le permite polițiștilor să realizeze înregistrări foto, audio sau video în spații publice fără a fi nevoie de consimțământul persoanelor filmate, în scopuri legate de prevenirea și investigarea infracțiunilor, menținerea ordinii publice și siguranței naționale. De asemenea, această practică se aliniază la prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR), care impune ca orice prelucrare a datelor cu caracter personal să fie făcută în mod legal, echitabil și transparent.
Imaginile înregistrate de BodyCam-uri pot fi păstrate pentru maximum șase luni, cu excepția cazurilor în care sunt folosite ca probă într-un proces penal, situație în care se aplică regimul general al probelor.
Mai mult, potrivit clarificărilor oferite de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) pentru publicația avocatnet.ro, Poliția Română poate filma fără consimțământ și în interiorul locuințelor sau spațiilor private, dacă există temei legal pentru intervenția respectivă, cu condiția respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate.
Poliția Locală – într-un vid legislativ
În contrast, polițiștii locali nu beneficiază de același cadru legal. Deși multe primării au dotat angajații poliției locale cu BodyCam-uri, aceste practici au fost sancționate de ANSPDCP în repetate rânduri. De exemplu, Poliția Locală Cluj-Napoca a fost avertizată în urmă cu patru ani pentru utilizarea acestor dispozitive fără o bază legală expresă. Mai recent, aceeași autoritate a aplicat sancțiuni similare polițiilor locale din Miercurea Ciuc și Craiova.
Motivul este simplu: nu există o reglementare legală clară care să permită explicit folosirea camerelor BodyCam de către polițiștii locali. Chiar dacă intențiile sunt, în multe cazuri, bune (creșterea transparenței, prevenirea conflictelor), lipsa unei baze legale încalcă drepturile fundamentale la viață privată și protecția datelor cu caracter personal, prevăzute de legislația națională și europeană.
Inspectoratul General al Poliției Române a fost clar în această privință, precizând că prevederile legale privind utilizarea BodyCam-urilor de către Poliția Română nu se aplică Poliției Locale.
Drepturile cetățenilor și obligațiile autorităților
Orice persoană ale cărei date sunt prelucrate prin înregistrări audio-video are o serie de drepturi fundamentale, printre care:
-
Dreptul la informare, în conformitate cu art. 13 din GDPR;
-
Dreptul de acces la datele proprii;
-
Dreptul la ștergerea datelor („dreptul de a fi uitat”);
-
Dreptul de a depune plângere la ANSPDCP;
-
Dreptul de a se adresa justiției.
Pentru exercitarea acestor drepturi, persoanele vizate pot transmite o cerere către unitatea din care face parte polițistul care a realizat înregistrarea. Este obligatoriu ca orice prelucrare să fie realizată în scopuri legitime, fără a folosi imaginile în alte scopuri decât cele prevăzute de lege (cum ar fi distribuirea lor în mediul online sau utilizarea în scopuri disciplinare interne fără o bază legală clară).
Concluzie
BodyCam-urile sunt un instrument modern care poate contribui la transparență, profesionalism și încredere publică în forțele de ordine. Dar eficiența lor depinde nu doar de tehnologie, ci mai ales de respectarea legislației și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Până la adoptarea unei reglementări clare pentru poliția locală, folosirea acestor dispozitive rămâne un teren minat, unde buna intenție poate intra în coliziune cu litera legii. Într-un stat de drept, protejarea vieții private nu poate fi ocolită, indiferent de uniforma pe care o poartă cel care apasă butonul de înregistrare.
