In administratia comunei Racaciuni se poate vorbi de continuitate in derularea celor mai importante programe ale comunei. Actualul primar Vasile ICHIM a fost vicepresedinte in legislatura trecuta, iar viceprimarul de acum a fost primar. Comuna se poate lauda cu cele mai multe programe finantate de institutiile europene. Programul cu nr. 1 din Regiunea Nord-Este, finantat de SAPARD, a prins viata tot la Racaciuni. Inundatiile din 1991 au facut prapad la Fundu Racaciuni, astfel ca mai multi sinistrati au primit loc pentru case pe un alt amplasament, luand fiinta cel mai tanar sat din Bacau, Dumbraveni. Zilele acestea, la Gasteni, a fost finalizat un important program destinat romilor. Peste 2000 de tineri din comuna Racaciuni sunt plecati in toata lumea pentru a castiga mai multi bani. Femeile si copiii duc greul gospodariilor. Specialisti si functionari ai Primariei stau permanent cu ochii pe calculator, accesand toate site-urile de unde pot veni bani.

Primaria din Racaciuni nu are bani. Nu are bani pentru tot ce ar dori administratia si locuitorii de aici sa faca: drumuri, poduri, trotuare, scoli, gradinite, sa introduca apa potabila in toate localitatile, gaze, canalizare, parcuri si locuri de joaca pentru copii. Bugetul propiu al Consiliului Local nu depaseste 2 miliarde de lei. Caravana noastra a descoperit la Racaciuni cele mai multe proiecte finantate sau in curs de finantare de institutii europene sau guvernamentale. Tot aici sunt in proiect sau in derulare parteneriate de finantare a unor lucrari de interes pentru comuna, fie cu Consiliul Judetean, firme private si localitati din Italia. &#8222Noi formam o echipa de mai multi ani. In ultimii ani nu a contat culoarea politica, ci culoarea banilor, ne spune Vasile ICHIM, primarul comunei. Bugetul propriu este foarte mic si nu avem alta sansa decat sa atragem bani europeni, bani de la Guvern sau de la Consiliul Judetean. Ne-am format o echipa de specialisti, care stiu sa foloseasca un calculator, stiu sa faca programe si proiecte, documentatii de necesitate. Multi au fost la diferite specializari si au invatat. Avem pe masa o situatie a tuturor lucrarilor pe care dorim sa le finantam. Deschidem in fiecare saptamana caietul si pornim la treaba.” Ceea ce spune primarul ar putea fi amendat de demagogie, de fraze sablon, pentru a inchide ochiii electoratului. Nu va fi un proces verbal, insa reporterul nu a putut trece cu vederea ceea ce a vazut la Racaciuni. Insistenta noastra de a scoate in evidenta lucrari, investitii, programe are o logica. Zeci de comune nu au reusit sa atraga nici un leu, nici un euro sau dolar din Europa si raman in saracie, cu scuze, vaicareli si bocete sau, si mai grav, acuza politicul de toata neputinta lor.

Proiectul cu numarul 1

Drumul comunal, care face legatura dintre Racaciuni si Fundu Racaciuni era o pacoste pentru localnici. Daca ploua, doar tractoarele mai puteau intra in Fundu Racaciuni sau Gasteni. Primaria a propus si Consiliul Local a aprobat in 2003, finantarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic si apoi aducerea unei finantari de aproape un milion de euro, pentru asfaltarea a 8,5 km de drum. A fost proiectul cu numarul unu din Regiunea Nord-Est, finantat de SAPARD. Sigur ca acest proiect nu a acoperit intreaga distanta, au mai ramas inca cinci km, poate cei mai importanti: intrarea in Fundu Racaciuni si apoi in toata localitatea. Locuitorii din satul Fundu Racaciuni sunt nemultumiti si de faptul ca Primaria nu a facut aproape nimic pentru amenajarea si consolidarea ulitelor. Pentru ca tot suntem in Fundu Racaciuni, in aceste zile urmeaza sa fie inaugurat un alt obiectiv, finantat in parteneriat. Este vorba de Centrul de Planificare Familiala, care a costat peste 4,5 miliarde de lei vechi. Este un model de finantare a unui proiect in mediul rural, un proiect ambitios, unde peste 200 de adolescente si femei vor fi consiliate in planificare familiala, cu sprijinul cadrelor medicale din localitate si din alte institutii de profil din judet. Consiliul Judetean a alocat peste 500 de milioane de lei, 2,8 miliarde de lei au provenit de la UE, prin Subprogramul Investitii Sociale, iar 1,2 miliarde de lei au fost alocati de Consiliul Local Racaciuni.

Premiera nationala: Programul &#8222Moara”

Este aproape incredibil ce s-a intamplat la Gasteni. In acest sat traiesc peste 120 de familii de romi. Peste tot in judetul Bacau, etnia romilor este pusa la zid. Nimeni nu a gasit solutii pentru integrarea lor, pentru a le rezolva macar o parte din problemele lor sociale. Cu doua luni in urma am fost la Poiana Negustorului, un sat cu peste 800 de romi, care traiesc in conditii preistorice. Primarul si consilierii se intrebau ce s-ar putea face pentru ca si acesti oameni sa revina in actualitate, in secolul XXI. Nimeni nu a gasit raspunsul. La Gasteni, Primaria si Consiliul Local au pus in aplicare, in premiera nationala, un program in care au fost incluse mai bine de 70 de familii de romi. Acest program are un precedent. In anul 2003, mai multe familii de romi au primit cate un sfert de hectar de pamant (12,5 prajini) pentru exploatare, ceea ce inseamna aproape 20 de hectare de teren arabil. &#8222Cele 70 de familii, cu mari probleme sociale, au primit terenul pentru a-l exploata. Aici este vorba de integrare, dar si de realizarea unui venit necesar traiului. Programul s-a bucurat de aprecierea romilor, mai ales a celor care vor sa munceasca, sa-si depaseasca conditia”, ne spune primarul Ichim. Asociatia a primit si un tractor, cu toate dotarile, pentru executarea lucrarilor agricole. Anul acesta, prin Programul PHARE, tot la Gasteni, s-a finalizat proiectul &#8222Sprijin pentru strategia Nationala de Imbunatatirea Situatiei Romilor”. In fapt, la Gasteni s-a construit o moara de macinat porumb, grau si una cu ciocanele. Investitia s-a ridicat la peste 52 de mii de euro. Nimic nou sub soarele nostru. Precizarea vine de la program, care specifica ca este o intreprindere sociala a romilor, respectiv o investitie si o afacere de succes prin crearea unui complex de morarit, unde profitul economic genereaza profit social.

Romii au o intreprindere sociala

Afacerea de prestari de servicii va fi coordonata de Asociatia &#8222Initiativa Romilor Gasteni”. Morar sef, de fapt morarita sefa este Luta Samoila. Absolventa a 10 clase si a unui an de profesionala, Luta Samoila a devenit morar sef, dupa cursuri si specializari la Roman, acolo de unde provin cele trei mori. Nu este mare filozofie, ne spune Luta: &#8222Nu sunt mori in jur, oamenii merg la 5-10 kilometri pentru a macina. Acum, aici, la Gasteni, avem moara pentru porumb, pentru grau si una cu ciocanele pentru nutret la animale. Din prestarea de servicii trebuie sa achitam cheltuielile de productie, serviciile si salariile noastre. Cu ce ramane, vom ajuta familiile nevoiase din sat, cele cu multi copii, tinerii care doresc sa urmeze o scoala, dar si pe cei care vor sa-si construiasca o casa. Pe langa pamantul care l-am primit, aceasta moara este o mana cereasca pentru noi”, ne spune morarita Luta. La acest program atrage atentia inca de la inceput conceptia lui: profitul economic sa se transforme in profit social. A venit timpul ca romii, si orice alta categorie sociala defavorizata, sa fie invatata sa pescuiasca.

Cel mai tanar sat din Bacau

Inundatiile din 1991 au facut prapad la Fundu Racaciuni. Mai multe familii au ramas fara case, fara grajduri si animale. S-au refacut drumurile si albia raului, insa oamenii nu au mai primit aprobare pentru a-si construi alte case langa apa. Asa s-a nascut satul Dumbraveni. Pe un islaz comunal, sinistratii au primit cate 1000 de mp de teren, la schimb cu cel din Fundu Racaciuni, pentru a-si reconstrui gospodaria. Acum, dupa 14 ani, locul pentru sinistrati a devenit un sat in toata regula. Aici s-au mutat si si-au construit de-a lungul timpului case, peste 200 de familii. Dumbraveni urmeaza sa fie trecut pe harta, oamenii si-au construit o biserica, care gazduieste si gradinita pentru cei mici, au clopotnita, antene pentru televizoare, curent electric. Marea problema a satului este apa. Situat pe un deal, panza freatica este la mare adancime. &#8222Noi am sapat la peste 40 de metri si nu am gasit apa”, ne spune un tanar din Dumbraveni. Primarul Vasile Ichim are un program de alimentare cu apa pentru Racaciuni si pentru Dumbraveni, prin FRDS, insa el ar putea fi derulat abia in 2006. Pana atunci a fost improvizata o aductiune de apa de la un izvor si au fost amenajate doua cismele. La Dumbraveni nu s-a reusit nici pana acum sa se rezolve statutul juridic al terenurilor primite de sinistrati, unii au facut schimb, altii au primit gratuit. Este nevoie de o hotarare de Guvern in acest sens, care nu mai vine.

Femeile duc greul

Acolo unde nu te astepti, dai peste o femeie. La Fundu Racaciuni, la Ciucani, Rastoaca sau Gheorghe Doja, femeile merg la padure pentru lemne, sunt cocotate pe o caruta cu fan, merg la coasa, cara apa si chiar fac rachiul la velnita. Ele sunt mama si tata. Langa ele vezi copii, unii cu varste la care cei de la oras nu au trecut primul trotuar. Am vazut o tanara cocotata pe o casa, acoperind o gaura facuta de vant. Mi-am amintit atunci o replica a artistei Draga Olteanu Matei: &#8222Unde va sunt barbatii?” Si pe atunci era colectiv. Acum, peste 80 la suta din tineri si maturi sunt plecati in Ungaria, Italia, Germania sau Spania. In sat au ramas copiii, femeile si batranii. Este o realitate dureroasa, insa la Fundu Racaciuni tinerii nu ar fi avut nici o sansa. In sat au rasarit case noi, chiar vile, masini mai opresc pe la porti, altii si-au incropit o gospodarie la centru, in Racaciuni. Banii vin din Occident.

Era toamna la Fundu Racaciuni. Tuica fierbea in cazane, aflate la fiecare colt de ulita, vinul, putin cat a fost anul acesta, era adapostit in beciurile sapate in stanca, obicei de sute de ani. Pacat ca viitura din &#821691 a distrus asemenea beciuri. Zeci de ani, o familie a sapat in stanca o gaura si a amenajat un beci. Vinul era primul produs depozitat, apoi muraturile si, la urma, tuica. Ar fi interesant si pentru agentiile de turism sa-si conduca o parte dintre clienti la Fundu Racaciuni. Ar avea ce sa vada.

Scolile – o problema a comunitatii

Scoala din Racaciuni a implinit 150 de ani. Scoala veche din Fundu Racaciuni abia mai sta in picioare. Este trecuta intr-un program de finantare prin Banca Mondiala, insa nimeni nu stie cand se va derula. La Ciucani lipseste grupul social, alta nu are depozit de lemne, mobilierul este vechi. Comuna Racaciuni este infratita cu o localitate din Italia. Prietenii italieni au investit in mobilier, in terenuri de sport, in calculatoare, in gradinite, grupuri sociale, insa invatamantul este romanesc si este gratuit si obligatoriu.

Multe programe si proiecte sunt in stand bay

Racaciuniul nu are apa. Racaciuniul nu are gaze. Nu are nici macar o gradinita. Primaria are programe la dosar. Primaria a terminat studiile de fezabilitate. Asa cum functioneza Programul de ingrijire la domiciliu a persoanelor in varsta, dar si a Centrului de zi pentru pentru persoanele cu nevoi speciale, Primaria spera sa &#8222puna in pamant” si alte investitii. &#8222Nu stim cand vom reusi, insa suntem mereu pregatiti. Apare o finantare, ne prezentam, facem loby, aducem argumente si alocam partea noastra de contributie. Am fost intrebati de ce nu am depus documentatia pentru a deveni oras. Stiti ca a fost un proiect. Pana nu avem toate dotarile, toate utilitatile, infrastructura pusa la punct, pana atunci ne multumim sa traim intr-o comuna, unde avem sanse sa primim bani si sa accesam programe”, ne inchide gura primarul din Racaciuni.

Scris de Gheorghe BALTATESCU

Alte articole