În august 2025, județul Bacău avea 29.568 de contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie, potrivit datelor Inspecției Muncii. Cifra îl plasează pe un loc intermediar în ierarhia națională: nu se numără printre județele cu cele mai multe salarii minime (precum București – 186.510, Ilfov – 55.442 sau Constanța – 46.452), dar nici printre cele cu foarte puține (Covasna – 6.684, Ialomița – 7.539, Tulcea – 9.038).
Comparativ cu Moldova
În regiunea Moldovei, Bacăul stă relativ bine, fiind al treilea județ ca număr de salarii minime, după Iași (42.083) și Cluj (44.760, dacă luăm extinderea Transilvaniei spre zona Moldovei istorice doar ca reper economic), dar înaintea unor județe apropiate ca Suceava (35.030) sau Neamț (16.326). De asemenea, Bacăul depășește semnificativ județe precum Vaslui (15.464), Botoșani (13.173) sau Vrancea (13.016). Acest lucru arată că, deși piața muncii locală nu este la fel de dezvoltată ca la Iași, există o concentrare mai mare a contractelor minime decât în județele mai mici sau cu economie agrară dominantă.
Comparativ cu județele dezvoltate
Față de județe cu potențial economic ridicat, Bacăul se află la mijloc. Are aproape de două ori mai multe salarii minime decât Brașovul (27.857) sau Sibiu (21.796), dar rămâne sub nivelul unor poli economici majori precum Timiș (36.930), Cluj (44.760) sau Constanța (46.452). Această distribuție confirmă statutul Bacăului ca un centru economic regional important, dar încă dependent de forța de muncă ieftină și de industrii unde salariul minim este norma.
Context național și putere de cumpărare
La nivelul întregii țări, salariul minim a urcat de la 71 de euro net în 2005 la peste 500 de euro net în 2025, ceea ce înseamnă o creștere semnificativă. Totuși, aproape 1,06 milioane de contracte rămân blocate la acest nivel, reprezentând 16,1% din piața muncii. În Bacău, aproape 30.000 de oameni încadrați la minim arată dependența județului de acest tip de muncă. Puterea de cumpărare rămâne o problemă, pentru că, în ciuda creșterilor salariale, costurile vieții (alimente, utilități, chirii) cresc într-un ritm mai accelerat, scrie Ziarul Financiar.
Concluzie: Bacăul este un județ de nivel mediu-superior în privința numărului de salarii minime, stând mai bine decât multe județe din Moldova, dar rămânând în urma centrelor economice majore. Situația confirmă paradoxul românesc: salariul minim a crescut spectaculos ca valoare, dar continuă să fie plafonul real pentru o mare parte a angajaților, inclusiv în județe cu o tradiție industrială și comercială solidă, precum Bacăul.
