Tescani – loc de poveste cu boieri, domnițe și artiști

Într-o zi am să spun povestea fabuloasă a Conacului – muzeu de la Tescani, un vis și un proiect mai vechi, însă tot amânat. Nu că nu s-ar mai fi scris! Sunt sute de pagini pe internet, dar parcă fără viață, fără emoțiile trăitorilor de aici, fără emoțiile și trăirile oaspeților, fie ei scriitori, muzicieni sau – mai ales, în ultimii 45 de ani – artiștii plastici. Despre artiștii plastici care au fost la Tescani, în scurte vizite, dar mai ales, în celebrele tabere de creație, începând cu 1976. Conacul este un dar al Mariei (Maruca) Cantacuzino – Enescu către statul român, în 1947, pentru a fi „casă de odihnă și reculegere menită să adăpostească temporar sau periodic, artiști și intelectuali români. Ce a fost și ce a urmat este o poveste urâtă, de care mulți se vor fi rușinat și chiar căit. …„Trezirea” a venit în anul 1976, când Alexandru Popovici, primul director al noului așezământ de cultură, împreună cu artistul Ilie Boca, au hotărât să pună în aplicare Testamentul Mariei Cantacuzino- Enescu, înființând Tabăra de Creație Tescani, acolo, în Muzeul „George Enescu”, loc de povești fără sfârșit, începute înainte de 1880, când Dumitru Rosetti – Tescanu construiește acest conac, care devine, în scurt timp loc de pelerinaj și de întâlnire a oamenilor de cultură din Moldova, mai ales. Aici, a fost invitat de multe ori și George Enescu, care, mult mai târziu, se va căsători cu una dintre fiicele lui Dumitru Rosetti, Maria (Maruca). Aici, a rămas consemnat, George Enescu va finaliza celebra lui operă Oedip, dedicată soției sale Maruca. Din 1976, sute de artiști plastici, sute de muzicieni, zeci de scriitori și-au legat numele de cea mai longevivă tabără de creație din România. Au trecut 45 de ani, ani frumoși, ani, fiecare cu povestea lui, cu poveștile lor, din care nu a lipsit marele artist Ilie Boca, marcat definitiv de numele lui George Enescu și a pictorului Horea Bernea, denumit, pe drept cuvânt „Regele Tescaniului”.

Istoria artei băcăuane, într-o galerie

Pentru a marca cei 45 de ani de existență a Taberei Tescani, coordonatorul de programe culturale al așezământului, Gabriela Ilaș, inimă și suflet al Tescaniului, cu sprijinul altor iubitori ai locului, a organizat, joi, 16 decembrie 2021, în colaborare cu Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Muzeul de Artă, la Galeriile ALFA din Bacău, o impresionantă expoziție de pictură, grafică și sculptură, sugestiv denumită „Tescani 45”. Sunt pe simeze peste 80 de lucrări, semnate de celebri artiști, dar și de tineri artiști, invitați să continue tradiția și istoria locului. Acum de sărbători, dar și în ianuarie, iubitorii de artă plastică, dar și ai Tescaniului, pot să treacă pragul Galeriilor ALFA pentru a vedea o expoziție impresionantă, cu lucrări  semnate de Horea Bernea, Ilie Boca, Dan Hatmanu, Ioana Panaitescu, Ștefan Pelmuș, C. Flondor, Marcel Lupșe, Mihai Sârbulescu, Letiția Oprișan, Dionis Pușcuță, Ovidiu Ungureanu, Vasile Crăiță Mândră, Paul Gherasim, Ion Mihalache, Irina Dascălu, Dumitru Macovei, Dany Zărnescu, Ovidiu și Sultana Maitec, Cristina Ciobanu etc.

De altfel, Galeriile ALFA, cea mai veche galerie de artă din Bacău, înființată, la inițiativa și cu participarea directă a lui Iulian Antonescu, primul director al Muzeului de istorie din Bacău, în locul unei farmacii, au fost gazda unor impresionante expoziții, personale sau de grup. Aici, în centrul Bacăului, au expus cele mai mari nume ale plasticii românești, în expoziții temporare, dar și ocazionale, în prezent aparținând Muzeului de Artă, secție a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”.

Organizatorii manifestării „Tescani 45” au avut inspirația și inițiativa de a lăsa posterității, drept dovadă a ceea ce a însemnat Tescaniul pentru cultura română, publicând un excelent album cu lucrările artiștilor din expoziție. Coordonator – Gabriela Ilaș, fotografii – Ovidiu Ungureanu, dar și din arhivă.

Casa artiștilor profesioniști băcăuani

Un alt loc, alte și frumoase povești: Galeriile Frunzetti, de pe str. Nicolae Bălcescu, vizavi de „Luceafărul”. Aici, din 1984, cu sprijinul fostului Consiliu Popular, artiștii plastici profesioniști au primit un spațiu generos, pentru a-și prezenta publicului arta, creațiile lor, rod al talentului și activității creatoare, în slujba frumosului. S-au chemat, la început, Galeriile ARTA, iar din 2009, la inițiativa artistului Ilie Boca, spațiul a fost denumit Galeriile Frunzetti, în onoarea și memoria criticului și istoricului de artă Ion Frunzetti, născut la Tg. Ocna, un om de o vastă cultură, care a sprijinit și a promovat artiștii băcăuan. După numeroase intervenții și, cu sprijinul instituțiilor de resort din Bacău, Galeriile ALFA au devenit proprietatea Filialei Bacău a Uniunii Artiștilor Plastici, care are în componentă, două săli de expoziții, la etaj, galeria principală, iar la parter, din, din 2008, funcționaeză Galeria Nouă, specifică expozițiilor personale, dar și ale invitaților din alte județe. Tot la parter, a fost amenajată o expoziție cu vânzare, cu lucrări ale artiștilor plastici băcăuani, dar și un spațiu comercial, cu materiale specifice artelor plastice. În fiecare an, la „Frunzetti”, sunt vernisate între 5 și 10 expoziții. La finalul fiecărui an, de la înființarea filialei UAP, aici se adună toți membrii filialei, cu lucrări de pictură, sculptură, fotografie, caricatură, grafică, este ceea ce a devenit tradiție ANUALA artiștilor profesioniști, ocazie de a premia artistul anului. Anul acesta, vineri, 17 decembrie, în casa artiștilor profesioniști, a avut loc vernsajul ANUALEI 2021, pe simeze fiind peste 80 de lucrări, semnate de Ion Mihalache, Ilie Boca, Lucica Filimon, Dorin Macovei, Dumitru Macovei, Mihai Chiuaru, Dionis Pușcuță, Carmen Poenaru, Aurel Stanciu, Dragoș și Ion Burlacu, Ovidiu Ungureanu, Victor Eugen Mihai, Silvia Tiperciuc, Ion și Ionela Lăzureanu, Marian Popa, Vasile și Marius Crăiță Mândră, Mari Bucur, Gheorghe Zărnescu, IOan Văsâi etc. Eexpoziția fiind curatoriată de artistul Mihai Chiuaru. Carmen Poenaru, președinte al Filialei Bacău a UAPR a trecut în revistă activitățile anului 2021, apreciind că a fost un an rodnic, cu premii, cu expoziții, artiștii băcăuani fiind prezenți la numeroase expoziții în județul Bacău, dar și în alte județe. Pentru întreaga activitate, maestrului Ilie Boca i-a fost acordată Diploma de Excelență, iar Artistul Anului a fost desemnat Dionis Pușcuță.

De la Casă de Oaspeți, la Casa Artelor

Până în 1990, a fost așa-zisa casă de oaspeți, destinată găzduirii cuplului Ceaușescu. Cu o arhitectură la vremea aceea futuristă, așezată pe malul lacului, vizavi de insula de Agrement. Se spune că Nicolae și Elena Ceaușescu nu ar fi rămas peste noapte aici niciodată. Alții afirmă că în drumul lui spre terenul de vânătoare de la Pralea (Căiuți), rămânea peste noapte în Bacău. Cert este că a vizitat acest loc, pentru scurt timp, cu ocazia unei vizite în Moldova. După căderea dictaturii, în decembrie 1989, Casa de oaspeți a devenit, la inițiativa lui Geo Popa, Centrul de Cultură „George Apostu”, în memoria marelui sculptor născut la Stănișești, urmaș a lui Constantin Brâncuși, exilat, la fel ca mentorul său, la Paris, fiindu-i interzis să mai expună în țară. Astfel a luat ființă unul dintre cele mai cunoscute centre culturale din România, aparținând de Ministerul Culturii, director fiind Gheorghe Geo Popa. De-a lungul anilor au fost mai multe tentative de a-i deturna destinația inițială, și clădirea, dar mai ales terenul fiind râvnit de diferiți „investitori” locali, o crâșmă era mai potrivită, afirmau binevoitorii cu bani. Aici, aproape zi de zi, lună de lună, de 31 de ani au loc, devenite celebre de acum, o serie de manifestări culturale de rang național și internațional, dându-și întâlnire literatura, știința, artele plastice, muzica, teatrul, filosofia, dansul, artiști plastici profesioniști, dar și amatori. Aici a luat naștere, în ani de muncă, de dăruire și talent o fabuloasă Grădină cu statui, singura din țară, iar de pe 13 decembrie 1990, a luat ființă și Muzeul de Artă Contemporană, în fosta popicărie a Casei de Oaspeți. Un spațiu generos, modernizat în 2004, muzeul este loc de întâlnire al artelor, au fost invitați să expună mari artiști din Bacău, din România, dar și din Republica Moldova, Franța etc. Conducerea Centrului nu-și uită patronul spiritual și în aprilie și decembrie, maestrul George Apostu este sărbătorit cum se cuvine unui mare artist, care a dus faima talentului său, dar și numele țării pe toate continentele. De altfel, la loc de cinste în Muzeul de Artă Contemporană au fost expuse temporar 3 lucrări fabuloase ale lui George Apostu, donate statului român de un colecționar din Liban. O poveste foarte frumoasă, pe care am scris-o la timpul ei.

Tur de confrerie

Și anul acesta, pe 20 decembrie, la 87 de ani de la naștere, Centrul de cultură a organizat, în Muzeul de Artă Contemporană o serie de manifestări, dedicate artistului George Apostu. Despre personalitatea lui Apostu a vorbit prof. dr. Alin Popa, coordonatorul programelor culturale ale Centrului. A fost vernisată o fabuloasă expoziție de fotografie, denumită nu fără temei „Tur de confrerie”, autor fiind Ovidiu Ungureanu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, artist, cetățean, unul dintre tinerii artiști prezent permanent în spațiul expozițional din Bacău.

Nu-i de mirare așadar că tema confreriei îl pasionează. Înainte de a fi artist fotograf, Ovidiu Ungureanu a fost navigator, de profesie. A făcut parte dintr-o breaslă pentru care confraternitatea este sigura cale care duce la liman. Și cum Ovidiu Ungureanu, artistul, a pus mulțimea valurilor la temelia artei sale, turul de confrerie propus în această expoziție nu este doar un demers de a revedea chipul, lăsat în urmă, al marinarului, ci de a supune atenției fotografului ceea ce este esențial în orice breaslă: a fi laolaltă. În turul acesta de confrerie, Ovidiu Ungureanu este omul mării care scrutează prin ocheanul artistului”, a spus la vernisaj Maria Pașc, critic și isotric de artă, curatorul expoziției. O expoziție care te poartă prin cel mai mare port al României, de pe maluri dar și de pe apă, cu bune și cu rele, așa cum este viața. ntruluii. Despre artist și creațiile sale a mai vorbit și Carmen Mihalache, direcgtor al Revistei ATENEU, cât și Geo Popa, director al Centrului. Expoziția este deschisă mai mult timp, așa că poate fi vizitată și ca un dar pentru familie, pentru prieteni. Aveți ce vedea. Respectând tradiția, pe 20 decembrie, la Centrul de Cultură „George Apostu” a avut loc și o lansare de carte, „Bestiarro” (Editura Humanitas, 2021), autor Dan Perșa, prezentarea a aprț’inut criticului literar, lector univ. dr. Adrian Jicu. „Acasă la Apostu”, a fost recitalul cameral susținut de Cvartetul „Avantgarde”, în componența: Ciprian Sicinschi (vioara I), Alexandru Timilie (vioara a II-a), Ilinca Sbanțu (violă) și Liviu Mera (violoncel), instrumentiști ai Orchestrei Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău; invitat special, Maria Moraru (muzician, compozitor). În program: lucrări de Johann Strauss, Colinde tradiționale românești.

Inedit și meritoriu pentru un artist, cred că este o premieră națională, ca un corolar, de fapt și suportul, ideea acestui reportaj-cronică, în toate spațiile culturale, expoziționale de care am amintit, care fac parte din zestrea culturală, spirituală a României, pe simezele de la Tescani, la Galeriile ALFA și FRUNZETTI, la Muzeul de Artă Contemporană, expune artistul Ovidiu Ungureanu. Este și un motiv pentru orice băcăuan să deschidă ușile acestor spații, pentru o întâlnire cu ARTA, cu Frumosul. Bacăul nu are numai ziduri și clădiri, Bacăul are și o bogată și frumoasă cultură, înnobilată de artriști, fie ai penelului, ai muzicii, literelor, filosofiei, științei.

 



Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității"
PUBLICITATE