duminică, 21 decembrie 2025

Bacaul, impartit in proprietari de centrala si clienti ai CET

DISCRIMINARE EDILITARA

Bacauanii au fost impartiti, printr-o simpla hotarâre de consiliu local, in doua tabere. Unii au ajuns copiii vitregi ai administratiei, buni doar sa plateasca taxe si impozite. Este vorba, bineinteles, despre locatarii de la case si despre cei care si-au debransat apartamentele de la CET. Din cealalta tabara fac parte proprietarii de apartamente care depind inca de serviciile din sistemul centralizat de incalzire. Pentru acestia, primaria va plati caldura furnizata de CET. Unii cred ca este o pomana electorala, altii sunt de parere ca bacauanilor li se intinde o capcana.

Consilierii locali au decis ca, in aceasta iarna, caldura bacauanilor racordati la CET sa fie subventionata suta la suta de la bugetul local. Singura conditie anuntata pâna acum este ca venitul lunar pe membru de familie beneficiara a ajutorului sa nu depaseascalei. Cu o asemenea limita stabilita, aproape toti consumatorii deserviti de CET vor fi eligibili pentru neobisnuita subventie. In timp ce vecinii lor se vor bucura de caldura pe gratis, locatarii care si-au dotat apartamentele cu centrala proprie asteapta cu groaza anuntata scumpire a gazelor si considera pomana facuta de municipalitate incorecta. “Eu chiar ma laudam ca am centrala mea, ne-a declarat Maria Burceanu. Acum vad ca vecinilor li se plateste caldura. Nu mi se pare corect sa se dea bani celor care au venit de 12-13 milioane pe luna. Sa dea la cei care au multi copii si sunt fara serviciu. Atât.”Maria Bondalici a cumparat o centrala termica de apartament la care mai plateste si acum rate. “Nu e corect sa li se plateasca altora caldura de la bugetul orasului. De ce sa suport eu ce consuma altii?”



“De unde are bani primaria sa dea pentru caldura celor de la CET? Daca are bani de ce nu face strada asta (Aleea Eternitatii, n.r.), ca e numai gropi si pietris?”
Gheorge Victor

Nu ii atrage momeala

Primaria promite bani de caldura si celor care au apartamente cu centrala proprie. Le pune insa o conditie: sa se intoarca la CET. “Am dat 60 de milioane pe centrala, ne-a declarat Gheorghe Victor. Acum sa renunt la ea?” Georgeta Apostol ne-a marturisit ca si-a debransat apartamentul de la sistemul centralizat “de nevoie, fiindca serviciile erau proaste. Nu venea apa calda deloc. Am pus centrala, am facut investitie in instalatie degeaba? Acum se spune ca eu am pierdut, fiindca celor ramasi la CET li se plateste caldura. Nu conteaza! Nu ma intorc la ei.” O alta decizie a consilierilor locali este stergerea penalitatilor de intârziere calculate de CET. Nici macar cei care sunt clienti ai sistemului centralizat nu sunt de acord cu aceasta masura de incurajare a rau-platnicilor. “Am auzit ca ii aduce pe zero, ne-a spus Gheorghe Lupu. Eu stiu asa: intâi platesc, apoi manânc. Nu mi se pare corect sa stearga penalitatile. Toti trebuie sa stie, si tineri, si batrâni ca trebuie sa-ti platesti datoriile. Eu am 76 de ani si ma tin la zi cu toate.”

A inceput campania electorala

Capac peste toate vine decizia ca posesorii de centrala termica de apartament sa plateasca o cota intre 30 si 50 % din factura de la CET pentru tevile care le tranziteaza locuinta. Toate aceste hotarâri ale autoritatilor locale si centrale au provocat o stare de tensiune in asociatiile de proprietari. “Ar fi trebuit sa fie intrebati si cei cu centrala proprie ce parere au despre toate acestea, ne-a declarat Elena Lichi, administrator la Asociatia de proprietari 57 Narcisa. Ei au dat drumul la caldura de doua-trei saptamâni si incalzesc apartamentele celor de la CET. Pe de alta parte, sunt obligati sa plateasca pentru tevile instalatiei din bloc. In ceea ce priveste plata caldurii de catre primarie, bine, renuntam toti la centrala, consumam cât putem si atunci va fi Bacaul un caz fericit fiindca poate acoperi cheltuielile de caldura. Fara gluma, eu cred ca gratuit nu va fi. Si locatarii sunt sceptici. Deja spun ca a inceput campania electorala.” Pentru a primi caldura gratuita, locatarii trebuie sa incheie conventii direct cu CET-ul. Prin asociatiile de proprietari circula deja zvonul ca bacauanii vor fi obligati sa semneze astfel un angajament prin care vor ramâne pentru multa vreme legati de CET.

“Daca locatarii care au centrala proprie vor fi obligati sa plateasca pentru tevile cu caldura de la CET, eu propun infiintarea unor asociatii pentru cei cu centrala, iar CET-ul sa faca asociatie cu cei care i-au ramas consumatori.”
Elena Lichi, administrator

Cei mai mari datornici sunt chiriasi ai primariei

De ajutorul de caldura promis de Consiliul Local Bacau celor care locuiesc in apartamente bransate la CET vor beneficia si cei care au datorii la intretinere. Chiar daca multi dintre acestia nu au mai trecut pe la casieria asociatiei de proprietari de luni sau ani, sfidându-si vecinii, administratorii si presedintii, vor primi aceasta pomana care va secatui bugetul local. Buget local care nu este sustinut de ei, ci de vecinii lor buni platitori de taxe si impozite. Unele cazuri sunt celebre in Bacau. Este vorba de familia Scorta, care locuieste intr-un apartament de pe strada Milcov si care a acumulat in ultimii 20 de ani o datorie de peste 1 miliard de lei vechi la intretinere. Asociatia de proprietari Rândunica lupta de ani de zile pentru a scapa de aceasta familie. Apartamentul pe care il locuiesc nenumaratii membri au familiei Scorta are un statut incert, iar locatarii nu sunt nici proprietari, nici chiriasi. “Am cerut primariei sprijin pentru a rezolva acest caz, ne-a declarat presedintele Benone Ciobanuca. Ni s-a promis, asa ca asteptam un raspuns.” In realitate, Primaria Bacau nu poate rezolva nici problema datornicilor din “curtea” sa. Este vorba despre cei care ocupa cu chirie apartamentele sociale. Intr-un top al datornicilor la CET (societatea al carei actionar este Consiliul Local Bacau), chiriasii primariei sunt fruntasi. Un astfel de chirias, locatar intr-un apartament din Asociatia Aeroportului 4G, are un debit de peste 50.000 de lei. “Nu este singurul, ne-a spus administratorul Mihaela Ilies. Mai avem un chirias cu o restanta de peste 30.000 de lei.” Asociatia de proprietari 86 este sabotata puternic de primarie prin chiriasii sai. Unul dintre acestia avea un debit de 30.000 de lei. Cu greu, asociatia a reusit sa scape de locatarii rau-platnici. “Au fost evacuati, dar datoria a ramas, ne-a declarat administratorul Veronica Ionescu. A venit un alt chirias. Am inteles ca primaria i-a cerut sa plateasca restanta la chirie a celuilalt, insa i-a sugerat ca asociatiei sa-i achite datoria la intretinere esalonat. Primaria isi vede banii, iar noi…” In aceasta asociatei mai sunt trei astfel de cazuri. “Pâna de curând primaria ne spunea ca nu-i poate evacua pe chiriasi, acum zice sa-i evacuam noi.”Nici proprietarii nu lipsesc de pe lista datornicilor cu debite de zeci de mii de lei. In Asociatia de proprietari 35, de exemplu, este in curs de solutionare prin executare silita un dosar pentru o datorie la intretinere de peste 33.000 lei. “Intr-o luna sper sa recuperam suma, ne-a declarat administratorul Vasilica Cioata. Mai avem un proprietar cu debit mare, de 28.000 de lei, dar acesta este un caz disperat, o pensionara cu un copil bolnav.” In total, asociatiile de proprietari din Bacau au, numai catre CET, furnizorul de agent termic, datorii de 22,5 milioane lei.

Sala de fitness pentru angajatii de la CET

Daca la capitolul servicii oferite, sefimea din CET a reusit performanta de a-i face pe tot mai multi bacauani sa renunte la sistemul public de termoficare, la capitolul divertisment la locul de munca aceasta sta impecabil. O incapere din imobilul in care functioneaza birourile societatii a fost transformata in club de fitness. Conducerea CET spune ca investitia e mai veche si ca ea a fost realizata de sindicat. Sorin Capat, managerul societatii de termoficare a refuzat sa discute cu jurnalistii Trustului Media Desteptarea, pretextând ca are un program incarcat.

Conducerea societatii de termoficare e la curent cu ultimele prevederi europene in materie de munca. De câtiva ani, in incinta imobilului care adaposteste birourile CET-ului functioneaza o sala de fitness. Proiectul a fost realizat, se pare, din banii sindicatului si – in faza initiala – era destinat tuturor angajatilor din CET. Marius Stanila, director in cadrul societatii de termoficare, a refuzat in prima instanta sa ofere detalii cu privire la sala de fitness care functioneaza la CET. Ulterior, el a precizat ca e vorba doar de o "sala de forta", facuta din fondurile sindicatului lucratorilor de la societatea de termoficare.
Surse apropiate CET Bacau au dezvaluit pentru cotidianul Desteptarea ca sala este dotata cu mese de ping-pong, directorii având posibilitatea ca atunci când sunt stresati sa se detensioneze la o partida de tenis de masa.

"Sunt ocupat"

De cealalta parte, Sorin Capat – manager al CET Bacau – a refuzat sa dialogheze cu jurnalistii cotidianului Desteptarea pretextând ca are un program incarcat, asta in conditiile in care la biroul directorului nu venise nimeni in audienta. Capat a declarat ca are de intocmit mai multe documentatii ce urmeaza a fi remise Camerei Deputatilor. "Am un program incarcat si nu am timp de discutii. Nu trebuie sa am o coada la usa ca sa se vada ca am programul incarcat. Am de facut mai multe proiecte care trebuie trimise la Camera Deputatilor", a spus Capat.

Au si sauna?

Zvonurile care planeaza deasupra cuibusorului de nebunii numit CET Bacau atesta ca angajatii societatii de termoficare ar dispune si de sauna, nu doar de sala de forta. Existenta saunei e foarte probabila atât timp cât din procesul de productie a energiei termice rezulta si abur care poate fi folosit, fara prea mari eforturi, la o instalatie de sauna.

Datorii de milioane de euro

Desi are toate conditiile sa ofere bacauanilor servicii de calitate, conducerea CET inregistreaza, de ani buni, esec dupa esec.
In ultimii 6 ani, societatea de termoficare s-a remarcat prin pierderile de sute de miliarde pe care le-a inregistrat, dar si drept un rau-platnic de prima mâna in relatia cu furnizorii. Datoria fata de E.ON Gaz se ridica, in iunie 2010, la 100 de miliarde lei vechi. Fata de Compania de Apa Bacau, CET-ul inregistreaza o datorie de peste 16 miliarde lei vechi, in timp ce fata de furnizorul de carbune SNLO, societatea de termoficare bacauana are o restanta de peste 58 de miliarde lei vechi plus penalitati pentru intârzierea la plata de 2,3 miliarde. Daca finantele CET Bacau sunt in plop, clientela politica a municipalitatii prospera in relatia cu societatea de termoficare.

Masura sinucigasa

Fostii manageri ai CET-ului sustin ca masura populista instituita de municipalitate va ingropa definitiv societatea de termoficare. Dragusanu a apreciat ca o factura obisnuita pentru iarna se ridica la peste 230 de miliarde lei vechi si nu la 130 de miliarde asa cum au aproximat edilii. El a mai spus ca Primaria nu poate sustine o asemenea masura decât sacrificând investitiile. "O asemenea masura poate fi sustinuta doar daca iau banii de la investitii. Administratiile locale au bani si isi fac toate damblalele. Se distreaza cheltuind bani. Eu am inteles ca miscarea asta ar costa 130 de miliarde. Eu zic ca va costa pe putin 230 de miliarde. La CET penalitatile sunt trecute pe venituri pentru ca sunt creante. Ei sterg acum toate penalitatile, dar nu le pot sterge si din contabilitate. Practic afunda CET-ul si mai mult in pierderi", a spus Dragusanu. Fostul manager a apreciat ca daca oamenii vor sti ca li se va plati intretinerea vor consuma mai mult si CET-ul ar putea ramâne fara carbune, obligat fiind sa mearga cu "motoarele" ambalate la maxim.
De cealalta parte, Ioan Olaru, directorul pe care l-a inlocuit Capat la conducerea societatii, a apreciat ca producerea energiei termice la CET se face cu pierderi. "Nu stiu de unde sunt acesti bani. Pot finanta o astfel de subventie doar daca au primit bani de undeva. Altfel e imposibil. La CET toata lumea stie ca producerea energiei se face cu pierderi foarte mari. Nu vad de unde pot sa faca ceea ce au promis", a declarat Olaru.

Capat pe faras?

In ultimii doi ani, CET a schimbat doi directori, insa este foarte aproape sa-l schimbe si pe al treilea. Surse administrative au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca zilele lui Sorin Capat la conducerea societatii sunt numarate. Aceleasi surse au dezvaluit ca a avut loc deja o sedinta pregatitoare a Adunarii Generale a Actionarilor (AGA) in care s-a venit cu propunerea de analizare a activitatii actualului manager. Acesta e prins intre ciocan si nicovala, fiind supus in ultima perioada unor presiuni constante venite dinspre Primarie.

AGA la discretia PNL

Potrivit documentelor de la Registrul Comertului, CET Bacau are drept unic actionar Consiliul Local. Forul deliberativ este controlat in mod autoritar de majoritatea consilierilor PNL, 12 la numar, aflati si ei la cheremul edilului sef. Conducerea municipalitatii isi impune vointa asupra CET Bacau prin intermediul Adunarii Generale a Actionarilor (AGA). Structura de conducere amintita este formata din 7 persoane si copiaza arhitectura politica a Consiliului Local. 5 dintre membrii AGA sunt alesi locali ai PNL (Ilie Birzu, Ion Rotaru, Mircea Fechet, Ileana Paduraru, Isabela Adam), in timp ce PD-L si PSD au câte un reprezentant (Liviu Curca, respectiv Nicolae Zaharia).
Cei 5 reprezentanti ai PNL sunt si oameni de incredere ai primarului in exercitiu.
Pentru un plus de siguranta, acesta si-a plantat apropiati inclusiv in structurile de conducere ale societatii de termoficare. Dintre acestia se remarca Marius Stanila, cumnat al primarului Stavarache si artizanul unor operatiuni economice de amploare, vizând vânzarea de certificate de carbon, respectiv Gabriela Mazilu, director economic al CET si reprezentanta a PNL in Birourile Electorale Judetene cu prilejul diferitelor scrutine care au avut loc in ultimii ani.

Un tablou al pierderilor suferite de CET este edificator. Realizarea unor investitii in retele a condus la reducerea pierderilor. In 2002, pierderi de 157 de miliarde, in 2003, pierderi de 33 de miliarde, in 2004, pierderi de 45 de miliarde. Odata cu instalarea noului primar, Romeo Stavarache, pierderile cunosc o crestere importanta: in 2005 – 127 de miliarde, in 2006 – 187 de miliarde, in 2007 – 228 de miliarde, iar in 2008 – 380 de miliarde pierderi.
Lucian Bogdanel
Doina Mincu



spot_img