Asociația Profesorilor de Religie (APR) „Sf. Paraschiva”, din Bacău, a organizat, la Biserica Precista, un simpozion cu tema „Rugăciune și educație”. Simpozionul a fost dedicat Anului omagial 2022 al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anului comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț.
Evenimentul a fost deschis cu o slujbă și un parastas ținute de preoți sub ascultarea părintelui paroh dr. Mihai Tomozei, la împlinirea a 110 ani de la plecarea în Eternitate a lui Spiru Haret, important pedagog și organizator al învățământului românesc.
Intervențiile în dezbaterea din programul simpozionului, coordonate de moderatoarea prof. Teodora Plăeșu – președinta APR, au fost ținute, în ordine, de conf. univ. dr. Ioan Dănilă, de preotul Nicolae Hurjui – parohul Bisericii „Înălțarea Domnului” din Bacău, de dr. Mircea Platon – redactor-șef al revistei ieșene „Convorbiri literare”, de prof. Marius Manta – redactor la revista Ateneu, de prof. dr Livia Liliana Sibișteanu și de prof. drd. Marian Maricaru.
La simpozion a fost prezent și inspectorul școlar pe specializarea Religie, pr. prof. dr. Adrian Alexandrescu.
În acest context, Ioan Dănilă a pus un prim accent pe câteva probleme legate de personalitatea fostului ministru al învățământului, Spiru Haret, dar și legate de educația pentru limba română, de vorbirea și de scrierea corectă în această limbă. Iar părintele Nicolae Hurjui a evocat personalitatea Sfântului Paisie de la Neamț, în contextul Anului dedicat Sfinților părinți isihaști.
Mircea Platon, care este un susținător al școlii românești, a punctat modul în care am putea ajuta revigorarea și normalizarea procesului educativ din școlile românești. „Am intrat – a precizat vorbitorul – sub zodia unei sărăciri spirituale care se operează chiar pe calea școlii. Rugăciune și educație? Dacă la liturghie, în biserică, ne cominecăm cu adevărul, prin rugăciune comunicăm cu acesta. Este și un exercițiu de smerenie, dar și o raportare la adevăr, la criterii obiective care nu țin de voința noastră.”
Și Livia Liliana Sibișteanu a conchis că trecem acum printr-o mare criză – de conștiință, economică, politică, dar și culturală și morală. Istoria ne învață că, mereu, crizele economice au fost determinate de crizele morale, dar ceea ce parcurgem în prezent nu s-a mai văzut în istorie.
Marius Manta, care este și profesor la Colegiul Național de Artă din Bacău, s-a referit la formele de dialog pe care le poate avea un artist cu Creatorul său în artele contemporane îndeosebi. Iar Marian Maricaru, profesor în București, dar și doctorand în Grecia, a evocat personalitatea Sfântului Grigorie Palama și învățătura pe care a adus-o sfântul în biserica creștină ortodoxă.
Teodora Plăeșu: „Școala, din punctul meu de vedere se laicizează mult prea mult și nu mai regăsim ecou acolo. La Biserica Precista am făcut și un parastas pentru Spiru Haret, la 110 ani de la plecarea sa la Domnul, pentru că nu știu dacă în ultimii 32 de an i s-a făcut așa ceva pentru el. Tema simpozionului nostru a fost «Rugăciune și educație» și am considerat că îi datorăm marelui reformator al învățământului românesc o astfel de rugăciune. Noi îl pomenim mereu pe Spiru Haret, dar nu facem ceea ce ne-a lăsat el moștenire.”
