Răzvan Bibire

Ni s-a pus pata pe creier că avem neapărată nevoie de autostrăzi, că din cauză că nu avem așa ceva sunt multe accidente pentru că, dom’le, mă grăbesc și vreau să ajung mai repede unde am treabă…

Avem nevoie de autostrăzi, dar nu lipsa lor este motivul principal al accidentelor rutiere. Ci, mai degrabă, stilul kamikaze al șoferilor români care nu respectă regulile rutiere, sunt agresivi în trafic, nesimțiți și cu mari dureri în partea dorsală când e vorba să acorde prioritate.

Să nu uităm și de gura mare cu care sunt dotați. În rest, da, sunt cei mai șmecheri din lume când este vorba să se laude pe facebook, când înjură polițiștii de la rutieră sub anonimat și când trebuie să găsească justificări pentru accidente. Bine, șoferul ăla care a provocat accidentul cu nouă morți în Ungaria nu e exemplul cel mai grozav, dar să faci live pe FB în timp ce te-ai angajat în depășire e de-a dreptul criminal.

Nu mai putem spune că de vină a fost drumul, chiar dacă nu era pe autostradă. Însă, să ne uităm și la câte accidente sunt în fiecare weekend pe bucățile alea de autostradă pe care le avem. Pentru că șoferii români nu semnalizează, nu se asigură, nu adaptează viteza și merg după principiul „las’ că se ferește ăla”.

La fel ca și pietonii care se aruncă pe zebră fără să se asigure, după principiul „sunt pe trecere, trebuie să mă ferească”. Numai că, uneori, nu mai pot fi feriți. Și nu mai vorbesc de imensul număr al șoferilor care se urcă la volan după ce au consumat băuturi alcoolice. Și nu un pahar de bere, ci câteva pahare de tărie, ca să aibă mai mult curaj.

Pe de altă parte este adevărat că numărul mașinilor a crescut imens față de infrastructura existentă, visul fiecărui român fiind să aibă independență de mișcare, chit că nu folosește autoturismul decât să meargă după pâine. Totuși, fiecare am văzut, probabil, filmulețele cu intersecțiile mari și supraaglomerate din orașele indiene prin care trec o mulțime de vehicule fără semafor sau polițist care să le dirijeze și, totuși, nu există accidente.

Și ne întoarcem la calitatea și pregătirea șoferilor români, la atenția pe care o acordă condusului, la conduită preventivă care nu prea există.