Sucursala din Bacău a Uniunii Armenilor din România (UAR) a găzduit o interesantă și emoționantă manifestare dedicată comemorării a 108 ani de la cumplitul Genocid din anii 1915-1916 și 1923 provocat de guvernul „Junilor turci” împotriva armenilor care locuiau pe teritoriul Imperiului Otoman. La eveniment au fost prezenți și președinții comunităților băcăuane de minoritari evrei – Hainrich Brif și germani – Mihaela Brunhuber, ai Asociației Europene a Romilor pentru Progres și Promovare Interculturală Bacău – Doru Tănase, ai Asociației Partida Romilor – Marieta Hârțescu, ai Filialei Județene Cultul Eroilor – Dănuț Voicu și ai Clubului Regional de Șah Nord-Est – Costică Lupușoru.
Manifestările, moderate de președintele Sucursalei UAR, Vasile Agop, au început cu o slujbă religioasă de proslăvire a martirilor sfinți canonizați de Biserica Apostolică Armeană pentru cei 1,5 milioane de oameni uciși în Genocid. Slujba a fost făcută de părintele Petru Dinu. Iar organistul Adrian Irinel Aciobăniței și pianista Ozana Kalmuschi Zarea au interpretat scurte compoziții psaltice ale unor muzicieni armeni. De asemenea, au recitat versuri în consonanță cu tema comemorării poetele Selena Cristina și Tinca Tamaș – din creația proprie. Iar actorul Valentin Braniște a recitat poezia „1916” (al doilea an din perioada Genocidului), o creație proprie scrisă special pentru acest eveniment de comemorare, în care „desenează” în cuvinte interesante imagini ale cumplitului eveniment de acum peste o sută de ani și care, la final, evocă chiar numele acestui criminal eveniment, recreat în spiritul numelor specific armenești: „Genocidian! Genociadian! Genociadian!”.
Despre Genocid și semnificația lui inclusiv în anii pe care îi parcurgem noi acum, recunoscut de circa 30 de state din lume, dar nerecunoscut chiar de Turcia, a vorbit, documentat profesorul Dumitru Ficuță. Profesorul de istorie a oferit, de la început, definiția noțiunii de genocid, inventată în anul 1944 de avocatul cu descendență poloneză-evreiască Raphael Lemkin, magistrat cunoscut și pentru inițierea Convenției privind genocidul, care a inventat cuvântul genocid în 1943 sau 1944, de la genos (în greacă: familie, trib sau rasă) și -cide (în latină: ucidere). S-a lămurit și noțiunea de masacru, s-a conturat un portret al Armeniei, dar și al fostului Imperiu Armean și s-au enumerat documentele care au stat la baza genocidului armean. Nu au ost uitate nici deportările armenilor și s-au prezentat fragmente din două ecranizări artistice făcute pe tema acestui genocid. Nu au fost uitate nici alte evenimente prin care a trecut și încă trece poporul armean, cele mai recente fiind cele referitoare la conflictul cu Azerbaidjan.
Acum doi ani, în Bacău a fost ținută o slujbă de comemorare a martirilor sfinți uciși în atrocitățile comise de guvernul „Junilor Turci” la hacikarul (crucea de piatră) ridicată în Piațeta Armenilor
Genocidul armean este primul genocid al secolului al XX-lea. Trei factori cheie au contribuit la producerea genocidului: declinul Imperiului Otoman, poziția vulnerabilă a armenilor din Imperiu și izbucnirea Primului Război Mondial. Sute de ani, sultanii turci succesivi, apoi Junii turci, au dus o politică de cruzime naționalistă și de exterminare în privința tuturor popoarelor străine, datorită unei politici de stat oficiale, nu a unor personalități izolate. Genocidul armean se înscria în cadrul panturcismului, versiunea Junilor turci a programului panturanian, care viza crearea unui stat turc „pur” și apărarea integrității teritoriale a Imperiului Otoman.
Prima fază a genocidului armean a fost încorporarea a aproximativ 60.000 de bărbați armeni în armata otomană, ulterior dezarmați și uciși. A doua fază a fost arestarea a aproximativ 700 de intelectuali și reprezentanți ai elitei politice de origine armeană din Constantinopol, majoritatea și omorâți. Apoi, populația armeană constituită în mare parte din femei, copii și bătrâni de pe teritoriul Imperiului Otoman a fost deportată în deșertul Deyr ez-Zor unde cei mai mulți au fost omorâți. Ultima fază a genocidului armean este negarea din partea Guvernului turc a deportărilor masive și a crimelor săvârșite de turci și kurzi.
