Analistul economic Radu Georgescu atrage atenția asupra unei evoluții îngrijorătoare a consumului populației din România, în contextul datelor publicate recent pentru luna noiembrie. Potrivit acestuia, începând cu luna august 2025, consumul populației ar fi înregistrat o scădere accelerată, un fenomen rar întâlnit în economia românească.
Radu Georgescu subliniază că aproximativ 70% din Produsul Intern Brut al României este reprezentat de consumul populației, ceea ce face ca o contracție semnificativă a acestuia să aibă un impact direct asupra întregii economii. Analistul afirmă că un declin de o asemenea amploare a mai fost observat doar în anul 2009, în timpul crizei financiare globale.
Diferența majoră față de acel moment, spune Georgescu, este faptul că în prezent nu există o criză financiară mondială care să justifice această evoluție. În opinia sa, principala cauză a scăderii consumului ar fi măsurile economice adoptate de Guvern începând cu luna august 2025, în special majorările de taxe.
Conform analistului, aceste măsuri ar fi contribuit la creșterea inflației, estimată la aproximativ 10%, ceea ce a dus la diminuarea puterii de cumpărare a populației. În acest context, consumul ar fi scăzut, iar unele companii ar fi început să reducă personalul pentru a face față scăderii cererii.
Radu Georgescu amintește că principiile de bază ale economiei, predate la nivel universitar, indică faptul că majorarea taxelor într-o perioadă de încetinire economică poate accentua declinul. În opinia sa, introducerea unor noi taxe de la 1 ianuarie 2026 riscă să amplifice efectele deja existente: inflație mai ridicată, sărăcirea populației și intrarea economiei într-o recesiune mai profundă.
Analistul consideră că o mare parte a populației resimte deja aceste efecte economice, însă apreciază că măsurile guvernamentale continuă să fie prezentate oficial într-o lumină pozitivă. Totodată, el remarcă faptul că actualul context oferă o lecție practică despre mecanismele economice de bază, atât pentru publicul larg, cât și pentru decidenți, deși costurile acestei „învățări” sunt suportate de populație și mediul de afaceri.
