Multe dintre cele 1250 de săli de jocuri de noroc din București ar putea fi închise, după ce un proiect depus la Primăria Capitalei de către consilierul general Lucian Iliescu are ca scop interzicerea funcționării sălilor de jocuri de la parterurile blocurilor, precum și cele situate la mai puțin de 200 de metri de instituții de învățământ, cămine, internate, complexe cultural-sportive, biserici, parcuri, instituții publice și spitale.

Această măsură aparent dură vine după ce industria autohtonă de jocuri de noroc s-a dezvoltat într-o manieră impresionantă în ultimul deceniu. De altfel, în 2013 statul român încasa 700 milioane de lei de la operatori, iar în 2017 cifra aproape s-a dublat, ajungând la 1 miliard și 314 milioane de lei.

Foarte multe dintre spațiile comerciale abandonate pe parcursul crizei financiare s-au transformat ulterior în agenții de pariuri sau săli de jocuri. Spre exemplu, pe Calea Moșilor există 8 săli de jocuri amplasate în numai 300 de metri, iar lângă anumite sucursale sunt plasate „în mod strategic” camere de amanet.

Prevenția dependenței de jocuri de noroc în rândul minorilor este unul dintre principalele motive care stau la baza acestui proiect. Conform unui studiu ESPAD, 13% din tinerii din țară în vârstă de 15 ani au jucat cel puțin odată, în timp ce 6% dintre aceștia joacă în mod regulat, deși persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu au voie să practice nici o formă de pariuri în România.

Dacă propunerea se va concretiza, ar urma ca operatorii să fie mutați într-un cartier special destinat acestei activități, care va fi mutat undeva la periferie. Practic, vorbim despre un mini Las Vegas la marginea Bucureștiului. În acest context, operatorii nu vor dispărea de pe piață, însă deținătorii de francize vor fi eliminați din context sau vor fi siliți să se reorienteze către alte localități. Totuși, o măsură similar ar putea fi luată și în Voluntari, acolo unde primarul dorește să organizeze un referendum în data de 26 mai, care are ca subiect interzicerea sălilor de jocuri în localitatea ilfoveană.

Tinerii nu vor mai fi invitați să parieze, văzând astfel de unități atunci când ies din bloc, însă lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Specialiștii spun că soluția pentru această problemă este educația. Totuși, este clar că dacă proiectul va fi pus în aplicare se va reduce numărul jucătorilor problematici în următorii ani.

Psihologii nu sunt însă de părere că interzicerea sau mutarea agențiilor ar putea rezolva în totalitate problema dependenților de jocuri de noroc, care vor migra către alte vicii – probabil mai nocive – sau pur și simplu vor paria online. Dacă este să facem o comparație între agenții stradale și pariuri online, ne-am da seama că cei care pariază pe internet au mai mult control asupra jocului, în special datorită faptului că fiecare operator îi permite jucătorului să-și seteze limite pentru cont sau să auto-excludă (temporar sau definitiv).

Piața de jocuri de noroc din România este guvernată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, iar din 2015, toți operatorii care vor să activeze în țară trebuie să se licențieze în prealabil la ONJN.