Se spune ca Ford ar fi fost intrebat de ce da salarii asa de mari muncitorilor de la fabrica sa, iar el ar fi raspuns simplu: „Pentru ca am nevoie de clienti pentru masinile mele”.
Legatura dintre puterea de cumparare si bunastarea unei natiuni nu poate fi neglijata, insa, unii o vad doar intr-un singur sens: cresterea puterii de cumparare este consecinta unei economii dezvoltate.
Ceea ce spunea Ford este cealalta fateta a legaturii: o putere de cumparare ridicata poate determina dezvoltarea economica a unei tari. Din pacate, aceasta conexiune inversa este negata si trecuta sub tacere, pentru ca strica jocurile politice.
E mai usor de condus un popor infometat, care este convins ca scaderea lefurilor si taierea ajutoarelor sociale se fac in beneficiul viitoarei dezvoltari a tarii.
Tema aceasta este recurenta, oricât ar fi contrazisa, reapare la câtiva ani, fiind promovata de capitalisti de ocazie. Nu e de-a dreptul surprinzator ca, in România, cei mai ferventi apologeti ai dreptei si ai taierii cheltuielilor sociale sunt angajati la stat?
Asadar, la fiecare câtiva ani, apare un curent anti-etatist, care propovaduieste binefacerile desfiintarii salariului minim si a reducerii abrupte a tuturor cheltuielilor sociale, motivând ca trebuie izgoniti din societate „trântorii” asistati social.
Motivul este simplu: cu banii cheltuiti pe ajutoarele sociale, s-ar putea face multe. Nu ni se explica ce s-ar intâmpla cu persoanele respective carora nu li s-ar mai plati pensiile, ajutoarele de somaj sau alocatiile, dar asta e, deja, alta discutie.
Problema este, insa, ca subiectul ajutoarelor sociale acopera o alta discutie necesara: cea a banilor cheltuiti aiurea prin mari contracte publice.
In vreme ce atentia se concentreaza pe falsa problema a ajutoarelor sociale, marile tunuri prin care s-au imbogatit marii capitalisti ai natiei ramân ascunse.
In limbaj de specialitate, operatiunile de distragere a atentiei de la o problema prin bombardarea publicului cu informatii despre o alta problema se numeste „dezinformare prin estompare”.
