Cuvântul pasca poate insemna: un fel de paine nedospita care e mâncata de evrei religiosi in timpul Pastelui Evreiesc; un cozonac special mâncat de crestini, de Paste.
Pentru evrei, pasca se face dintr-un aluat nedospit, obtinut dintr-un amestec de apa si una din cele cinci cereale: grâu, secara, orz, ovaz sau alac. In traditia evreiasca, pasca e poreclita „pâinea saracilor”, din cauza faptului ca evreii saraci continuau s-o manânce si dupa Paste. Cartea Exodului povesteste despre faptul ca evreii au plecat in mare graba din Egipt si n-au avut timp sa-si pregateasca pâine dospita. In amintirea acestui eveniment, evreii manânca timp de opt zile numai pasca (in loc de pâinea dospita, obisnuita).
Pentru crestini, obiceiul de Paste de a mânca miel si pasca este legat de ritualul pascal evreiesc. In datina ebraica, mielul se manânca ritual cu azima (pâine nedospita) si cu ierburi amare, pentru a aduce aminte de greutațile indurate in robia egipteana. La Cina cea de Taina, Isus si apostolii au mâncat miel dupa ritualul evreiesc, iar azima este reprezentata de pasca. Pentru crestini, mielul, pasca si vinul sunt simboluri cu noi semnificații: mielul este Isus Hristos, care isi accepta sacrificiul. Pasca frânta si vinul turnat semnifica sacrificiul christic. Pasca este preparata in ajunul Invierii. Adevarata pasca este aceea care se taie in bucatele mici, se pune in pachetele si se duce la biserica pentru a fi sfintita. Bucatile de pasca sunt duse acasa si pastrate pentru a-i face pe credinciosi partasii binecuvântarii lui Dumnezeu, având puterea de a alunga bolile si necazurile.
La crestini, pasca este o pâine rotunda si dulce, gustoasa, plina de tot felul de mirodenii si condimente delicioase, foarte diferita de pasca evreilor.
Mai des decât cozonacii de paste, pasca este adusa obligatoriu la biserica, pentru a fi sfintita, multi dintre crestini crezând sincer ca astfel vor beneficia de protectie impotriva raului si a bolilor, daca vor consuma câte o portie de pasca pe durata intregii sarbatori a Sfintelor Paste. Prin stropire cu vin, pasca devine ritualic o reprezentare a jertfei Mântuitorului, putându-se astfel observa sacrificiul care include trupul si sângele.
La Radauti, in 2009, a fost pregatita cea mai mare pasca din lume. Ea a cânarit 170 kilograme si a avut un diametru de doi metri si o grosime de peste zece centimetri. Dintre ingrediente n-au lipsit 300 de oua, 45 kg de brânza de vaci si 3 kg de stafide. Pasca gigant a devenit aici o traditie si este preparata an de an, in Vinerea Mare. Recordul celor de la Radauti a fost doborât de bucurestenii de la Vitantis Shopping Center, doi ani mai târziu, care au oferit o pasca uriasa: avea un diametru de noua metri. Ea a fost preparata de cinci cofetari care au folosit, intre altele, 30 de kilograme de faina, 1,5 kilograme de drojdie de bere, 1,8 kilograme de zahar, 12 litri de lapte, 300 de oua, 45 kilograme de brânza de vaci, 3 kilograme de smântâna, 6 kilograme de unt, 1,2 kilograme de coaja de lamâie si portocala, 6 kilograme de stafide si 3 kilograme de gris si sare.
Simion Hârnea, in „Datinele si obiceiurile noastre de la Sarbatorile Pastelor” (Biblioteca Populara „Comoara Vrancei”, 1931), scrie despre zelul manifestat de gospodine la pregatitul si coptul pastilor. Acestea isi dadeau silinta ca, prin dibacia si priceperea lor, sa realizeze ceva foarte bun, pentru a se putea fali de sarbatori: „Sa zica oricare: <<Halal de mâna care a facut pasca asta>> si sa nu pateasca precum unele nepricepute care, in loc de pasca frumoasa si cu gust placut, scoate câte-o burca neagra, necrescuta si de cele mai multe ori cruda, care se incleioseaza in gura, de-ti vine s-o arunci la câini. Despre acestea, câte un sugubat de batrân, cu duh la vorba spune, mai mult in râs: <<Chica-i-ar mâna sa-i chisi celei care a trudit pânea asta. Ca biata pâne, a pazit-o bunul Dumnezeu de seceta, de grindina, de vânturi mari si puhoae, numai de mâna cea ra n-a putut fi scapata!>> Pentru aceasta dar, femeile poarta atâta grija de pasci, casnindu-se sa le faca cu dichis, ca sa nu dea prilej de vorbe urâte si s-ajunga de râs in sat”… De luat aminte… Aveti grija la ce cofetar faceti pasca…
