Mai mulți parlamentari au depus la Senat, în procedură de urgență, un proiect legislativ care transferă responsabilitatea consolidării clădirilor cu risc seismic de la autoritățile locale către proprietarii imobilelor. Inițiativa prevede inclusiv amenzi de până la 20.000 de lei pentru proprietarii care nu demarează procedurile necesare în termen de doi ani de la încadrarea clădirii într-o clasă de risc seismic.
Proiectul modifică Legea nr. 212/2022 privind reducerea riscului seismic al clădirilor și Legea nr. 260/2008 referitoare la asigurarea obligatorie a locuințelor. Potrivit expunerii de motive, „responsabilitatea privind expertizarea tehnică, proiectarea și executarea lucrărilor de consolidare structurală a clădirilor aparține proprietarilor imobilelor”.
Primăriile, degrevate de obligațiile de finanțare
Prin noile prevederi, autoritățile locale ar urma să aibă doar roluri administrative, de informare și monitorizare, fără obligația de a finanța sau executa lucrări de consolidare pentru imobilele private. În prezent, legislația permite primăriilor să participe direct la expertizarea, finanțarea și coordonarea intervențiilor asupra clădirilor vulnerabile seismic.
Totodată, proiectul stabilește că primăriile nu vor mai răspunde juridic în situația în care lucrările nu sunt efectuate de către proprietari.
Termen de 24 de luni și sancțiuni contravenționale
Inițiativa introduce obligația ca proprietarii să înceapă procedurile de expertizare tehnică și, după caz, proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare în termen de 24 de luni de la data încadrării imobilului într-o clasă de risc seismic.
Nerespectarea acestor obligații ar urma să fie sancționată cu amenzi cuprinse între 5.000 și 20.000 de lei.
Poliția și ISU, implicate în verificarea polițelor PAD
Proiectul aduce modificări și în ceea ce privește verificarea polițelor obligatorii de asigurare a locuințelor (PAD). Dacă în prezent controalele sunt realizate de primari sau de persoane desemnate de aceștia, noua variantă legislativă transferă această atribuție către Poliția Română și personalul desemnat din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență.
Inițiatorii argumentează că verificarea obligațiilor cu impact asupra siguranței locuințelor „presupune, în mod natural, intervenția unor instituții cu vocație de control și capacitate operativă, precum Poliția Română”.
În același timp, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) ar urma să transmită electronic Ministerului Afacerilor Interne informații privind existența polițelor PAD, pentru verificarea respectării obligației de asigurare.
Inițiatorii: actuala lege încurajează pasivitatea proprietarilor
Semnatarii proiectului susțin că legislația actuală a transferat prea multe responsabilități către autoritățile locale, ceea ce a generat blocaje și a descurajat implicarea proprietarilor.
„Actuala reglementare creează în practică o conduită pasivă a proprietarilor, fundamentată pe percepția că responsabilitatea consolidării clădirilor aparține autorităților locale”, se arată în expunerea de motive.
Potrivit inițiatorilor, măsuri aplicate până acum de administrațiile locale, precum majorarea cu până la 500% a impozitelor pentru clădirile degradate sau acordarea unor facilități fiscale, nu au dus la consolidarea efectivă a imobilelor cu risc seismic.
