Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat că a avut miercuri o întâlnire de lucru cu premierul Ilie Bolojan, cu antreprenorul Dorinel Umbrărescu și cu ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, pentru a discuta situația proiectelor majore de infrastructură finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit lui Miruță, autoritățile lucrează „intens” pentru a evita pierderea fondurilor europene destinate infrastructurii rutiere. Oficialul a subliniat că, indiferent de contextul politic, prioritatea rămâne implementarea proiectelor concrete. „Important este ca România să nu piardă finanțarea europeană și să ducă mai departe proiectele de infrastructură începute”, a transmis ministrul.
Discuțiile au vizat în special evoluția lucrărilor la Autostrada A7, unul dintre cele mai importante proiecte rutiere finanțate prin PNRR.
În același timp, în spațiul public au apărut speculații privind modul în care este gestionată finanțarea unor tronsoane ale autostrăzii. Ministrul Miruță a anunțat că segmentele A7 dintre Bacău și Pașcani nu vor mai fi finanțate din componenta de grant a PNRR, urmând să fie trecute pe componenta de împrumut.
Motivul invocat este diferența dintre termenele programului european și calendarul lucrărilor: PNRR impune finalizarea proiectelor până în iunie 2026, în timp ce termenul contractual acordat constructorului este luna decembrie a aceluiași an.
Decizia a alimentat însă discuții privind impactul bugetar al schimbării mecanismului de finanțare. În 2024, transferul acestor proiecte de pe componenta de împrumut pe cea de grant a fost prezentat drept un succes al guvernului, întrucât granturile europene nu sunt contabilizate în deficitul bugetar, spre deosebire de împrumuturi.
Prin acea modificare, deficitul ar fi fost redus contabil cu o suma de ordinul miliardelor de euro. Revenirea la finanțarea prin împrumut ar urma să readucă suma respectivă în calculul deficitului bugetar, ceea ce ar putea majora indicatorul fiscal în perioada următoare.
În practică, statul trebuia să achite constructorilor lucrările realizate în 2025, când era estimat un vârf al plăților pentru proiectele de infrastructură. Dacă aceste cheltuieli erau recuperate ulterior prin granturi europene, ele nu mai erau incluse în deficit. În schimb, dacă finanțarea provenea din componenta de împrumut a PNRR, sumele intrau automat în calculul deficitului, chiar dacă rambursarea creditului se făcea ulterior.
Guvernul nu a comentat deocamdată oficial speculațiile privind impactul contabil al modificării schemei de finanțare. Miruță a reiterat însă că prioritatea rămâne finalizarea proiectelor de infrastructură și menținerea accesului la fondurile europene.
