Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea „Ovidius” din Constanța arată că utilizatorii rețelelor sociale nu mai percep aceeași realitate informațională, în special în perioade electorale, din cauza personalizării algoritmice a conținutului. Cercetarea, publicată în revista academică Internet Policy Review, analizează modul în care mecanismul cunoscut drept „filter bubble” influențează percepțiile politice ale utilizatorilor.
Lucrarea este semnată de conf. univ. dr. Cristian Opariuc-Dan, lect. univ. dr. Tănase Tasențe și lect. univ. dr. Cristina-Dana Popescu și evidențiază faptul că, în mediul digital actual, problema nu mai este doar identificarea informațiilor false, ci fragmentarea realității informaționale.
Potrivit cercetării, platformele digitale personalizează fluxul de conținut pentru fiecare utilizator, în funcție de comportamentul său online – de la like-uri și click-uri până la timpul petrecut pe anumite tipuri de postări. În timp, aceste interacțiuni determină algoritmii să construiască un mediu informațional adaptat preferințelor utilizatorului, ceea ce poate duce la percepții diferite asupra acelorași evenimente sau teme politice.
Autorii studiului arată că această personalizare produce un efect cumulativ: informațiile care apar frecvent în feed-ul unui utilizator devin familiare, iar familiaritatea este adesea asociată cu credibilitatea. În acest context, vizibilitatea repetată a anumitor idei poate influența percepția asupra importanței lor sau asupra opiniei dominante în societate.
Unul dintre rezultatele considerate surprinzătoare de cercetători este că nivelul ridicat de conștientizare a mecanismelor algoritmice nu reduce neapărat vulnerabilitatea utilizatorilor. Persoanele care petrec mult timp online și interacționează frecvent cu conținutul digital – în special utilizatorii tineri și activi – ajung să alimenteze constant mecanismele de personalizare, ceea ce întărește tiparele informaționale deja existente.
Studiul mai evidențiază și apariția unei „iluzii a diversității”. Deși utilizatorii pot avea impresia că accesează o varietate de surse, conținutul distribuit este adesea similar din punct de vedere ideologic, deoarece algoritmii prioritizează informațiile compatibile cu preferințele anterioare ale utilizatorilor.
În context electoral, acest fenomen poate avea efecte semnificative asupra modului în care sunt percepuți candidații sau temele politice. Autorii subliniază că influența algoritmică nu constă neapărat în promovarea directă a unei idei, ci în modul în care anumite informații sunt amplificate, repetate și făcute mai vizibile în fluxul utilizatorului.
Concluzia cercetării este că mediul online contemporan funcționează mai puțin ca un spațiu public comun și mai mult ca o sumă de „realități informaționale personalizate”, în care percepțiile utilizatorilor sunt modelate prin selecția și repetarea conținutului.
Articolul științific poate fi consultat în revista Internet Policy Review.
