Începând cu 1 septembrie 2025, odată cu intrarea în vigoare a noului an școlar, sistemul burselor acordate elevilor din învățământul preuniversitar va suferi modificări semnificative, ca urmare a adoptării Legii 141/2025 – parte a pachetului de măsuri fiscal-bugetare menit să reducă deficitul bugetar. Legea aduce o revizuire majoră a Legii 198/2023 a învățământului preuniversitar, inclusiv în ceea ce privește criteriile și tipurile de burse acordate elevilor.
De la cinci tipuri de burse, la trei
Cea mai vizibilă schimbare este reducerea numărului de tipuri de burse ce pot fi acordate elevilor din sistemul public. Dacă până acum elevii puteau beneficia de:
-
bursă de excelență olimpică I
-
bursă de excelență olimpică II
-
bursă de merit
-
bursă de reziliență
-
bursă socială
-
bursă tehnologică
…începând cu anul școlar 2025–2026, rămân valabile doar:
-
bursa de merit
-
bursa socială
-
bursa tehnologică
Prin urmare, bursele de excelență olimpică și cele de reziliență vor fi eliminate complet din sistem.
Elevii din școlile private și confesionale: mai puțin sprijin de la stat
Modificările afectează și elevii înscriși în unități de învățământ privat și confesional, care anterior puteau primi burse de excelență, sociale și tehnologice. Noua lege restrânge și în cazul lor gama de burse posibile, rămânând doar cele sociale și tehnologice. Bursele de excelență nu vor mai fi acordate deloc din bugetul de stat, indiferent de tipul instituției de învățământ.
Ce se pierde: susținerea excelenței și a elevilor vulnerabili
Printre cele mai dureroase pierderi se numără bursa de excelență olimpică, destinată elevilor care au obținut premii la olimpiadele școlare naționale și internaționale. Această bursă era una dintre cele mai consistente din sistem, fiind raportată la salariul minim brut:
-
100% din salariul minim pentru locul I
-
75% pentru locul II
-
50% pentru locul III
-
25% pentru mențiune
Pentru performanțele la nivel național, bursa era fixă: 700 de lei lunar. Aceste sume reprezentau o formă de recunoaștere și stimulare a celor mai performanți elevi ai României, iar eliminarea lor este percepută de mulți ca o descurajare a excelenței.
La fel de controversată este și eliminarea burselor de reziliență, în valoare de 300 de lei lunar. Aceste burse vizau elevii care reveneau în colectivitate după perioade dificile, în special cei cu afecțiuni oncologice sau cronice, și erau concepute pentru a sprijini reintegrarea și recuperarea lor școlară.
Impactul: „economii” bugetare, costuri umane
Măsura vine pe fondul eforturilor Guvernului de a reduce cheltuielile bugetare, într-un context marcat de presiuni fiscale și cerințe de echilibrare a deficitului. Totuși, pentru mulți părinți, profesori și elevi, eliminarea unor burse care vizau tocmai vârful performanței și susținerea celor mai vulnerabili apare ca o alegere nedreaptă și cu potențial de descurajare.
Reducerea numărului și a diversității burselor va avea un impact resimțit în mod inegal, afectând în special elevii cu performanțe de top, dar și pe cei care luptă cu probleme de sănătate sau condiții de viață dificile.
