Triplusaltista de 16 ani antrenată de Cristi Nemțeanu la SCM și CSȘ Bacău s-a laureat campioană balcanică U20 indoor la Sofia cu un record personal, 13,40 metri, care este, de departe, cea mai bună performanță mondială a sezonului la această categorie de vârstă. Interesant este că înainte de concursul din capitala Bulgariei, băcăuanca a visat- la propriu- fix acest rezultat!
Este top. Top of the World pentru exactitate. Și nu e o figură de stil. La 16 ani- va face 17 luna viitoare, pe 27 martie- atleta băcăuană Daria Vrînceanu s-a laureat campioană balcanică Under 20 indoor la triplusalt cu un record personal care echivalează cu cea mai bună performanță mondială a stagiunii de sală la această categorie de vârstă. De altfel, sportiva antrenată de Cristi Nemțeanu la SCM și CSȘ Bacău a început anul în vârful ierarhiei mondiale. O poziție pe care și-a consolidat-o în mod constant până la acest Personal Best uimitor de 13,40 metri care i-a adus titlul balcanic sâmbăta trecută, la Sofia. Daria nu intenționează să se oprească aici. Are în vizor recordul național indoor la junioare 2, 13,60 metri, deținut de o altă atletă descoperită și antrenată de Cristi Nemțeanu: campioana mondială din 2015, Georgiana Aniței. Un obiectiv notabil, așadar. Un vis. De altfel, nu singurul. Iar câștigătoarea Campionatelor Mondiale Școlare de anul trecut și a Balcaniadei U20 de anul acesta știe că visele se împlinesc. Și nu, nici în acest caz, nu este o formulă de conveniență. Veți înțelege lesne de ce.
-Daria, încă o dată felicitări pentru acest senzațional 13,40 metri de la Sofia. Precedentul tău record era de 13,07, stabilit pe 1 februarie, la Cupa României de Seniori. Sincer, te așteptai ca într-o singură săptămână să adaugi mai bine de 30 de centimetri?
-Nu, chiar deloc. Este clar că și pentru mine a fost o surpriză, evident una foarte plăcută. Dar știți ce este cu adevărat interesant? Eu acest rezultat l-am visat! Da, da, l-am visat cu adevărat într-o noapte. Nu mai țin minte dacă era în decembrie sau undeva la începutul lui ianuarie, dar am visat că am sărit fix 13,40 metri. Nu-mi amintesc cum arăta sala din vis sau la ce concurs eram, dar rezultatul era chiar acesta. Așa că, atunci când la Sofia am sărit 13,40, parcă îmi venea să mă frec la ochi pentru a fi sigură că acum nu mai este doar un vis.
-Foarte tare! Bun, și dincolo de visul premonitor, cum ai explica acest super-rezultat? Ai schimbat ceva din punct de vedere tehnic sau tactic?
-Nu, nu e vorba că am schimbat ceva. Pur și simplu m-am simțit foarte bine la această Balcaniadă. Am fost foarte relaxată și cred că asta a contat cel mai mult.
-Antrenorul tău, Cristi Nemțeanu vorbea și despre roadele unui cantonament foarte bun în decembrie.
-O, da! Cu siguranță că acel cantonament a fost determinant. M-am antrenat foarte bine. Mult mai bine decât în urmă cu un an.
-Apropo de ce a fost în urmă cu un an. Poate nu multă lume știe că la începutul lui 2024, din cauza unor probleme medicale, ai riscat să renunți la atletism. În mod defintiv.
-Într-adevăr, m-am confruntat cu o modificare osoasă și musculară la șoldul drept care m-a pus în postura de a opri câteva luni antrenamentele. La bază a fost o mișcare greșită, problema accentuându-se ulterior pe fondul unei poziții incorecte în care obișnuiam să stau la cursuri. Într-adevăr, exista riscul să pun un stop definitiv, hai să nu zic activității sportive, dar probei de triplusalt. Din fericire, tratamentul pe care l-am urmat m-a ajutat.
-Mai simți dureri?
-Nu neapărat, dar uneori sar cu teamă. Trauma psihică încă a mai rămas, dar o voi depăși în totalitate, sunt convinsă. Acea problemă medicală a fost o cumpănă serioasă peste care am reușit să trec și care consider că m-a ambiționat și mai tare. Eu cred că totul se întâmplă cu un scop.
-Fiindcă tot că ai amintit de scopuri, ce obiective ai pentru acest an?
-De regulă, prefer să nu-mi propun lucruri mari pe termen lung. Prefer să merg din aproape în aproape. Poate și pentru a nu suferi deziluzii.
-Totuși…
-Bine. Având în vedere că la vară sunt programate Festivalul Olimpic al Tineretului European în Macedonia de Nord și Campionatul European Under 20 din Finlanda, îmi doresc să triumf la FOTE și să iau o medalie la Europene.
-Știu că ar mai fi ceva: recordul național indoor la U18 deținut de o altă sportivă pregătită de antrenorul tău: fosta campioană mondială de junioare 2,Georgiana Aniței.
-Ar fi frumos. Aș minți să spun că nu-mi doresc: îmi lipsesc 20 de centimetri pentru a bate acest record.
-Și câte concursuri de sală ai avea la dispoziție?
-Sincer, nu le-am numărat. Oricum, nu foarte multe. Ce pot spune este că în weekend e finala Naționalelor U18 de la București, dar sala de acolo nu mă ajută deloc. Este cu podium de lemn, prin urmare nu foarte competitivă.
-Prima persoană pe care obișnuiești să o suni după concursuri?
-Aceeași cu care vorbesc și înainte de fiecare concurs: mama mea. La fel a fost și acum, la Balcaniada de la Sofia. Mama știa rezultatul deoarece urmărise concursul live, pe telefon.
-Și ce reacție a avut?
-Sincer, și ea a fost șocată de această performanță.
-Daria, o întrebare mai incomodă. Pornind de la o vorbă englezească: too much, too soon. Oare acest 13,40 venit oarecum peste noapte- hai să spunem, noaptea cu visul- nu te condiționează prea mult?
-Nu. Eu, personal, nu simt nicio presiune. Dimpotrivă, pot spune că mă motivează și mai tare, arătându-mi că sunt pe un drum bun.
-Iar drumul tău bun nu este doar în atletism, ci și la școală, unde, ca elevă în clasa a XI-a a Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, ai rezultate meritorii. Cum reușești să te împarți?
-Să știți că se miră și profesorii cum de sunt bună și la sport, și la școală. Important este să găsești un echilibru. Făcând asta încă de mică, m-am obișnuit să le duc cu bine pe amândouă.
-Vom încheia discuția așa cum am început-o: cu un vis. Care este visul triplusaltistei Daria Vrînceanu?
-Visul oricărui sportiv de performanță: titlul olimpic.
Dan Sion
