30 aprilie 2024
Zona zeroNew PressNu mă pricep

Nu mă pricep

În ultima zi de școală, prin martie, când puțini erau cei care știau că în această toamnă tot cu măști vom sta, i-am spus Andreei Ne vedem după Coronavirus. În capul meu, în luna mai aș fi fost iar lângă ea, la ora de desen, mâncând pufuleți pe sub bancă, scriindu-ne pe spatele caietului Vii la santa în pauza mare?. În teoria mea nerealistă din luna martie, începutul de an școlar trebuia să fie unul normal, la patru luni de la ultimul caz de Coronavirus de pe tot globul.

Mulți morți, dar mai mulți vindecați, vaccinul este gata din aprilie deja, iar viața și-a reluat cursul firesc. Amuzant, zic, pentru că acum douăzeci de minute am vrut să-i cer Dimitriei o ceașcă de cafea și m-am oprit după po-. Poți să-mi pui și mie cafea?, îmi spun mie însămi. Da, Miruna. M-am ridicat să-mi pun cafea singură, după care m-am dezinfectat. Mulțumesc, Miruna! Cu plăcere, Miruna! Distanța, Miruna! Am trecut prea aproape de Dimitria. Scuze, nu mă pricep!

Nu mă pricep la păstrat distanța și urăsc să nu mă pricep la lucruri. Ieri m-am plâns Dariei, cum fac de obicei când mă frământă ceva. După ce mi-a dat sfatul, am îmbrățișat-o. La naiba! M-am panicat. Nu mă pricep la păstrat distanța. Mă doare că trebuie să o păstrez și în special că nu știu cum. Nu mă pricep la păstrat distanța, iar online nu mă mai simt ca un pericol sanitar pentru grupa mea.



Masca nu mă sufocă, iar nimeni nu mă ceartă dacă stau cu ceaiul și cu biscuiții pe birou (în afara razei camerei web, nu te da de gol, de parcă aș folosi camera web, arăt oribil dimineața). Păcat că mie îmi place să port mască, exact ca idolii kpop pe care-i ascultam în clasa a V-a. Purtam mască primăvara fără niciun rost (nu aveam alergie la polen, era doar o scuză). Cine ar fi știut că în toamna lui 2020 va trebui să o purtăm obligatoriu?

Dacă m-aș trezi mâine și Coronavirus ar fi dispărut de patru luni (dacă teoria mea neadevărată s-ar adeveri), aș suna-o pe Andreea și i-aș zice Hai să mâncăm pufuleți la desen mâine și hai la cafenea în pauza mare. Îmi place să fac lucruri la care mă pricep, iar pandemia m-a învățat ce și ce nu știu să fac. Nu mă pricep la păstrat distanța, dar la viață normală, da. Îmi vreau viața înapoi!

Miruna Trofor, clasa a X-a, elevă la Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” și la Cercul de Jurnalism al Palatului Copiilor Bacău

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri