Domnule prefect, ne apropiem de data de 15 iunie, când ne așteptăm la eliminarea altor măsuri restrictive, la o relaxare și mai mare. Putem face o scurtă radiografie a acestei perioade de pandemie?
A fost dificil pentru toți, a trebuit să ne schimbăm rapid modul de viață. Ne-am confruntat cu o situație nemaiîntâlnită, amplificată de statisticile din Vestul Europei care anunțau mii de decese pe zi. Așa încât a trebuit să luăm măsuri rapide, ferme, tocmai pentru a limita proporțiile unui posibil dezastru. Au fost și acele prime zile în care, chiar dacă panica nu a pus stăpânire în totalitate peste județ, au existat cazuri în care magazinele au fost golite rapid, oamenii și-au făcut provizii, au început să circule tot felul de știri false. N-au fost multe opțiuni: ne-am organizat rapid, ca să gestionăm situația și să ținem lucrurile sub control.
Au existat particularități pentru județul Bacău?
Ca o particularitate, nu doar pentru județul Bacău, ci pentru întreaga țară, vă reamintesc de numărul mare de băcăuani, circa 22.042, care s-au întors acasă din Vestul Europei. Pentru toți aceștia a fost nevoie să găsim rapid spații de carantinare, în mai multe puncte ale județului, tocmai pentru a limita deplasările. A fost și perioada în care unii au înțeles că trebuie să stea în izolare, alții au fost mai vocali, dar am trecut cu bine și peste asta. Au urmat apoi măsurile generate de starea de urgență, cu izolarea la domiciliu, cu limitarea deplasărilor, iar aici, din nou, tot ca o particularitate, în județul Bacău am înregistrat puține cazuri de oameni care au încălcat aceste reguli, semn că s-a înțeles că toate acele măsuri impuse au fost luate pentru siguranța fiecăruia dintre noi. Profit de acest prilej pentru a le mulțumi băcăuanilor pentru înțelegere, răbdare, solidaritate.
„Solidaritatea este un pic mai mult decât sentimentul care îi determină pe oameni să dea o mână de ajutor semenilor”
Ce înseamnă solidaritate, domnule prefect?
Din punctul meu de vedere, este mai mult decât ceea ce-i determină pe oameni să se ajute reciproc. Este o stare de spirit, care cred că se capătă și prin educația de acasă și de la școală. Și poate fi și o formă de înțelepciune și de respect față de semeni. Iar când spun asta, mă gândesc inclusiv la comunitățile în care lucrurile funcționează bine, pentru că există solidaritate între oamenii din comunitate, între autorități și mediul de afaceri, între autorități și școală, între oamenii din administrație, care sunt solidari în jurul unor idei, a unor situații, a unor proiecte comune.
Ați simțit solidaritate în județul Bacău?
Ooo, desigur. De la toate acele mesaje de încurajare pentru medici, pentru personalul de pe ambulanțe, pentru cei de la ISU, până la voluntarii care au venit la Instituţia Prefectului, gata să dea o mână de ajutor. Am simțit solidaritate din partea agenților economici, care au donat alimente și sume de bani pentru dotarea spitalelor sau și-au schimbat liniile de producție și au confecționat măști, combinezoane, tuneluri pentru dezinfecție etc. Da, am simțit o solidaritate aparte în această perioadă.
Domnule prefect, sunteți reprezentatul Guvernului în teritoriu și chiar dacă nu faceți politică, totuși, deciziile sunt politice, luate de membrii partidelor politice. Din acest punct de vedere, putem vorbi de solidaritate?
Mă tem că nu, mă tem că, spre deosebire de Ardeal, în Moldova a existat o lipsă de solidaritate care a făcut ca marile proiecte să stagneze în ultimii 30 de ani. Nu este întâmplător că astăzi ieșim în stradă și spunem că vrem autostradă, în timp ce ardelenii circulă de la Sibiu la Nădlac sau la Arad, pe autostradă. În Moldova s-au preferat culoarele individuale, nu cauzele comune, așa cum s-a întâmplat la Cluj, și vedem unde se află astăzi Clujul, iar ceea ce s-a întâmplat în perioada pandemiei a fost mai mult decât definitoriu. Nu mi-am imaginat vreodată că un partid, al cărui nume prefer să nu-l dau, pentru a nu fi acuzat că fac politică, iar rolul meu este de arbitru, poate avea atâta încrâncenare, atâta ură, că nu poate exista colaborare între prefect, președintele de consiliu județean, primarul municipiului reședință de județ. Colaborare pentru ce? Pentru o cauză comună, pentru decizii care făceau diferența între viață și moarte. Din acest punct de vedere, sunt mâhnit pentru că unii nu știu ce înseamnă solidaritate și au încercat să profite electoral din această epidemie.
„Mă duc pe șantierele din județ, dar nu ca să fac poze, ci să dau o mână de ajutor”
Am văzut printre preocupările dumneavoastră, că sunteți interesat și de marile proiecte de investiții ale orașului, ale județului Bacău. Ați vorbit totuși destul de puțin despre aceste preocupări.
Epidemia de coronavirus nu poate bloca proiectele de dezvoltare. Viața merge înainte, iar comunitatea trebuie să prospere. De aceea, am fost mereu prezent pe marile șantiere, cum sunt Șoseaua de centură, Spitalul Municipal, în primăriile din județ, indiferent că sunt conduse de primari aflați la putere sau în opoziție. Rolul meu, ca prefect, este să monitorizez și să încerc să deblochez toate acele situații care pot îngreuna derularea acestor proiecte, să caut rapid soluțiile la Guvern, pentru ca lucrurile să meargă înainte. Aceste obiective nu sunt ale mele, sau ale cuiva anume. Vedeți dumneavoastră, sunt diferențe de abordare esențiale. La inaugurarea etajelor 4 și 5 ale Spitalului Municipal, după patru ani în care nu s-a făcut nimic, am văzut o întreagă armată de oameni, culmea, principalii vinovați pentru că la spital nu s-a lucrat, cum se îngrămădeau efectiv să facă fotografii. Despre Șoseaua de centură, aceeași oameni spun că este în ADN-lor. Ridicol! În ADN-ul oricărui om politic ar trebui să fie responsabilitatea, dorința de a face bine, bunele intenții. Restul, sunt trucuri menite să păcălească. Și da, cât voi fi prefect, voi merge pe șantiere și voi da o mână de ajutor dacă va fi nevoie. Și nu am să fac fotografii de fiecare dată, important este să mergem înainte, să dezvoltăm Bacăul.
Și o ultimă întrebare. Ați avut sprijin de la Guvern atunci când l-ați cerut?
Indiscutabil, da. Am avut în permanență o linie deschisă cu ministrul Sănătății, domnul Nelu Tătaru, cu secretarul de stat Raed Arafat, oameni care au luat deciziile corecte pentru Bacău, atunci când le-am solicitat. Vă reamintesc faptul că astăzi avem trei laboratoare de testare RT – PCR, dintre care unul este privat, și a fost nevoie de aprobări rapide ca celelalte două laboratoare, cel de la Spitalul Județean de Urgență din Bacău și de la Spitalul din Onești, plătite de Ministerul Sănătății, să funcționeze. Același minister care va plăti, din fonduri europene, și lucrările de amenajare ale etajelor 4 și 5 de la Spitalul Municipal. Am primit echipamente de protecție când am avut nevoie, avem și un spital militar de campanie la Baza Letea, spital care poate deveni operațional în câteva zile, dacă situația o va impune. Stimulentele pentru personalul medical au fost decontate imediat ce managerii unităților medicale au întocmit listele corect. Pentru asta, cred că un merit îl au și oamenii alături de care am făcut echipă: doamna dr. Mihaela Arim, directorul D.S.P. Bacău, domnul colonel Ovidiu Cărăşel de la I.S.U., domnul chestor Vasile Oprişan, de la I.P.J., domnul colonel Adrian Luca de la Inspectoratul Județean de Jandarmi şi domnul colonel Ioan Sandu de la Gruparea Mobilă de Jandarmi.
