Troc cu pamânturi la Gioseni
Bernadin Tamas, consilier judetean din partea PNL, s-a înteles cu mostenitorii boierului Lecca sa îi ajute, în calitatea lui de fost primar al comunei Gioseni, într-o chestiune de retrocedare. Pentru favorurile pe care Tamas s-a aratat dispus sa le faca, urma sa primeasca de la boier pamânturi în Gioseni, chiar parcul care acum se afla în patrimoniul localitatii. Dupa acest prim pas, o scrisoare privata, semnata de unul dintre mostenitori, arata negru pe alb ca urmau alte înfruptari din pamânturile comunei.
Mostenitorii marii familii boieresti Lecca, familie înrudita cu fostul boier de la Gioseni prin casnicia unei matusi, au solicitat si obtinut de la instantele de judecata românesti proprietatile confiscate de regimul comunist în câteva dintre localitatile apropiate Bacaului. Când a venit vorba, însa, de pamânturile de la Gioseni, Dumitru Gheorghe si Matei Lecca nu au apelat tot la instanta de judecata, asa cum ar fi fost corect, ci la prietenia liberala cu fostul primar de Gioseni, Bernadin Tamas, cu care s-au înteles sa hacuiasca comuna dupa bunul plac si sa-si împarta între ei halci de pamânt chiar din intravilanul comunei.
Tamas viseaza parcul si izlazul
Batrânii din Gioseni îsi amintesc ca domeniile detinute de fostul boier, printre care chiar un aerodrom, se întindeau exact în partea de nord a comunei, acolo unde astazi au case foarte multi dintre locuitorii din Gioseni, unii dintre ei descendenti ai fostilor angajati la curtea boiereasca, adusi pe vremuri din zona Galati. Între timp, oamenii si-au întemeiat gospodarii care nu pot fi retrocedate. Dar, daca primarul e dispus sa se dea peste cap, solutii se pot gasi.
Printr-o adresa înregistrata la Primaria Gioseni în septembrie 2005, mostenitorii Lecca solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru 50 de hectare de teren arabil, aproape 18 hectare de teren intravilan, vii si gradini în suprafata de înca 7 hectare si conacul cu toate constructiile. La acea data, terenul din rezerva primariei atingea cu greu suprafata de 10 hectare si tocmai din acest motiv prietenia liberala cu fostul primar era cât se poate de benefica. Acesta urma sa gaseasca pamântul necesar, iar pentru serviciile lui ar fi primit, prin donatii, pamânturi dupa placul inimii, mai exact parcul comunei, situat chiar la granita cu una dintre proprietatile lui Tamas, o crama achizitionata de la una dintre asociatiile fostilor membri ai C.A.P. Parcul nu este singurul vizat de Tamas cel hraparet. O schita cadastrala întocmita la solicitarea primarului dintr-o comuna alaturata arata ca, daca ar fi fost primar în mandatul care tocmai se încheie, Tamas ar fi facut un schimb de teren (izlaz) cu comuna Faraoani, primarul de acolo fiind ruda cu liberalul de la Gioseni. Din acest pamânt, obtinut, tot în contul giosenenilor, în partea cealalta a Siretului, 5 hectare ar fi intrat imediat în posesia lui Tamas, pentru serviciile aduse, asa cum arata schita cadastrala întocmita de SC Toposistem SRL. Care e ratiunea de a lua pamânt dincolo de Siret? Una dintre explicatii ar fi încercarea de a nu lua, dintr-o eroare, pamântul altui boier, pentru ca se pare ca Fodor de la Faraoani ar fi detinut pamânt la Gioseni.
Liberalul la nevoie se cunoaste
Intimitatea dintre Bernadin Tamas si mostenitorii Lecca este cât se poate de evidenta. Într-o scrisoare privata, trimisa de Dumitru Lecca, acesta îl atentioneaza pe Tamas ca trebuie sa faca manevrele cu pamânturi „ca sa-ti fie bine si matale”, adaugând ca apoi se vor întocmi actele de donatie necesare starii de bine a PNL-istului. „Oricum, asa cum am discutat, facem ce acte trebuie între noi (donatii etc) ca sa fie bine. Da-i bataie si cu restul: padure, arabil, intravilan etc si gândeste-te si aici ce trebuie sa facem dipa restituire, asa cum ne-am înteles”.
Daniel Ciobanu
