„N-am vazut asa ceva in tot orasul”
Strada Miron Costin isi arata adevarata fata dupa ninsori. Portiuni intregi din artera destul de circulata sunt, de fapt, gropi. Zapada, sarea imprastiata si apa care balteste au condus la aceasta situatie. Pentru ca strada este cu sens unic, iar masinile sunt parcate pe ambele parti ale drumului, soferii nu prea au cum sa evite gropile.
Ion Scarlat locuieste pe aceasta strada din 1970. Si iarna aceasta i-a urmarit atent pe cei care trebuiau sa faca deszapezire. "Zapada care a ramas este a doua care a cazut. Nu au mai venit sa o ia, oamenii au strâns-o, au depozitat-o, insa nu a venit nimeni sa o transporte. Stiu ca locuiesc aici de multi ani. Ma uit cum saracii soferi isi distrug masinile, practic nu au cum ocoli gropile din asfalt”, ne spune omul care supravegheza zilnic mersul cartierului. "Acum se vede cum au peticit, cum au lucrat la asfaltare. Toata strada, de la intersectia cu Pictor Th. Aman, pâna in Stadionului este rupta, n-am vazut asa ceva in tot orasul. Miron Costin este o strada foarte circulata, insa administratia nu tine cont de acest lucru. Uitati-va cum se circula.”", mai spune domnul Scarlat. Isi aminteste ca in urma cu doi ani s-a asfaltat strada. De atunci, nu a mai vazut lucrari de intretinere. "Atunci au venit cu un strat subtire de asfalt. Dar, oameni de la primarie nu am mai vazut", mai spune omul, "decât prin campanie. Ce lucrare este asta de nu tine nici macar un an? I-am vazut eu cum lucrau, alergau cu masina de asfalt". Mormanele de zapada de pe marginea strazii incurca circulatia, nu mai sunt locuri de parcare. Cetatenii de pe Miron Costin nu inteleg de ce strada lor nu a fost curatata de zapada, in timp ce vecina lor Pictor Th. Aman este luna si bec. “Platesc mai mult, au pile la primarie sau sta vreun stab prin zona”, se intreaba locuitorii de pe Miron Costin.
S-au ingropat 250 de miliarde
Conform siturilor de licitatii publice, in ultimii 3 ani, municipalitatea bacauana a cheltuit peste 256 de miliarde lei vechi pe asfaltarea de strazi, la care se adauga alte supe pentru lucrari de intretinere, dar si pentru unele trotuare. Intre 2007 si 2011, Primaria a incredintat peste 20 de contracte, unor societati apropiate cercurilor de interese liberale. Contractele au fost atribuite pe doua cai: programul parcari si alei intre blocuri, respectiv faimoasele asfaltari electorale, demarate in 2008, in timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, continuate in 2009, iar acum, in anul electoral 2012, Primaria si Consiliul Local au in plan cheltuierea altor sute de milioane de lei pentru alte asfaltari, pentru ca orasul sa dea bine la noile alegeri. Odata cu trecerea iernii, majoritatea strazilor care au beneficiat de „tratamentul” pe baza de asfaltari la rece sunt „praf”. Si la propriu, si la figurat.
Improvizatii cu sume imense
In ultimii ani, Primaria si-a facut un obicei din a realiza improvizatii la asfaltarea arterelor rutiere. Rând pe rând, strazi importante din Bacau au fost asfaltate cu lopata, cu punga, asa cum se procedeaza si in aceasta luna pe podul de la Narcisa, municipalitatea cheltuind sume de ordinul miliardelor de lei vechi pentru decontarea asa-ziselor asfaltari. Conform asiguratorilor, strazile care s-au dovedit adevarate cosmaruri pentru conducatorii auto si care, in ultima instanta, pot deveni gauri negre pentru bugetul local, sunt Chimiei, Izvoare, Arcadie Septilici, iar recent Miron Costin, Alecu Russo, Stefan cel Mare etc. Un caz tipic este strada Bancii, asfaltata doi ani la rând, iar acum are destule gropi, pe care primarul Romeo Stavarache cu greu le ocoleste.
Opinia specialistilor: Sarea distruge asfaltul
Anul trecut, dar si la inceputul acestui an, ziarul DESTEPTAREA a contactat mai multi specialisti, constructori, transportatori si asfaltatori cu experienta. Câtiva au facut declaratii, ne-au raspuns la intrebari sub protectia anonimatului, din motive lesne de inteles. Expertii sustin ca asfaltul este prost pentru ca uneori constructorii nu executa lucrarile la standarde, preturile stabilite sunt foarte mici si atunci se folosesc materiale ieftine, nu se mai respecta compozitia in functie de utilitatea drumurilor. Alte cauze tin de intretinerea nercorespunzatoare a strazilor, dar si incredintarea unor asemenea lucrari societatilor din anturajul politicienilor, a administratiei locale. “Majoritatea contractelor, afirma interlocutorul nostru, se atribuie preferential, se anunta licitatia – daca se anunta – vine politicianul si dupa el tot felul de firme fantoma, care lucreaza prost, deoarece nu au experienta, nu au expertiza, unele nu au asfaltat niciodata un metru de strada. Si va mai spun, lucrarile nu se controleaza, receptiile sunt formale, dirigintii de santier nu-si fac treaba. Ce garantii, sunt doar pe hârtie, câte societati ati vazut sa refaca lucrarea, distrusa chiar in termenul de garantie? Asta se intâmpla peste tot, de aceea avem asemenea strazi. Bani putini, dirijati politic, lucrari proaste, cum de altfel ati consemnat si dumneavoastra in ziar de multe ori.”
Clorura de calciu este o solutie
Un alt inspector, de la o directie judeteana, mai aduce ca argumente si cauze compozitia asfaltului, faptul ca nu se respecta retetele, se foloseste piatra de râu, pentru a se incadra in costuri, nu se toarna la temperatura inscrisa in tehnologie, deoarece distantele de la fabrica la locul de turnare este mare. Insa o problema care se discuta de multi ani este aceea a materialelor de deszapezire. “In Bacau se foloseste la deszapeziri, in exces, sarea, care afecteaza asfaltul, mai ales daca acesta are deja fisuri, si cum in Bacau situatia este generalizata, va dati seama de consecintele folosirii sarii asupra strazii, dar si asupra autovehiculelor. In Germania, mai spune expertul, se foloseste pe scara larga clorura de calciu, administrata inainte ca zapada sa se depuna. De asemenea, foarte importanta este pregatirea strazii pentru turnarea covorului asfaltic, consolidarea gaurilor, a fisurilor, curatarea de orice corpuri straine, maturarea chiar, pentru a face priza, ceea ce nu se intâmpla prea des. Si mai este o problema, licitatiile se tin in fiecare an, se pierde timp, incep asfaltarile prin toamna, normal ca lucrarile intra in anotimpul rece, ceea ce influenteaza calitatea lor.”
Negocieri directe si licitatii deschise
Topul celor mai grase contracte de asfaltare „la rece” obtinute in municipiul Bacau este dominat de societatea Pa&Co ce apartine afaceristului Costel Casuneanu. Pe parcursul lui 2009, firma acestuia a realizat asfaltari pe aproape toate arterele importante din municipiu, valoarea „covoarelor asfaltice foarte subtiri” intinse de Pa&Co ridicându-se la peste 80 de miliarde lei vechi. Curios, desi valoarea contractului a depasit – la acea data – suma de 2 milioane de euro, municipalitatea nu a organizat licitatie electronica, multumindu-se – in schimb – cu o licitatie deschisa. Strazile asfaltate de Pa&Co in urma cu 2 ani au beneficiat de o noua „toaletare” in 2010, când municipalitatea a incredintat un nou contract de asfaltare societatii Bitunova Romania SRL, in suma 4.769.716 euro, contractul prevedea executarea mai multor lucrari de „reinnoire a imbraca¬mintei rutiere”, atribuite fara organizarea unei licitatii electronice. A urmat la rând societatea Luconsa BM SRL cu lucrari suplimentare in suma de 906.278 RON, atribuite prin „negociere fara anunt de participare” unei societati din Galati.
Primaria, data in judecata de asiguratori
Primaria plateste si pentru ca nu isi administreaza corespunzator drumurile publice. Pentru ca sunt pline de gropi sau au fost prost executate, municipalitatea a fost chemata in instanta pentrru a returna banii achitati de firmele de asigurare pentru reparatiile autovehiculelor. 25 astfel de actiuni in instanta au fost deschise numai de BCR Asigurari. „Am avut numeroase dosare in 2009 si 2010, altele in 2011 si am decis sa recuperam aceste sume de la administratorul drumului”, a explicat Vasilica Spataru, consilier juridic la BCR Asigurari Bacau. In general, sumele pe care incercam sa le recuperam variaza intre 1.000 si 6.000 de lei, in functie de cât de mare a fost dauna. Avem insa si situatii care pot merge pâna la o dauna de 15.000 de lei”, a mai spus juristul firmei de asigurari. Ovidiu Popovici, secretarul municipiului, a declarat pentru cotidianul nostru: “Cam 30 la suta din cazuri sunt câstigate de asigurator si 70 la suta de municipalitate, nu toate reclamatiile au avut câstig de cauza in instanta.” Daca judecatorii dau dreptate reclamantului, Primaria este buna de plata, evident, tot din banii nostri. Una dintre cele mai mari sume oferite unui conducator auto de asigurator s-a ridicat la aproximativ 500 de milioane lei vechi, bani pe care o societate de asigurari vrea sa-i recupereze acum de la municipalitate.
Andreea Gavrila
Gheorghe Baltatescu
