19 aprilie 2024
ReportajÎntâlnire emoţionantă după 36 de ani, la Prăjeşti

Întâlnire emoţionantă după 36 de ani, la Prăjeşti

Generaţia 1967 – 1968, elevi ai Şcolii Gimnaziale din comuna Prăjeşti, şi-a dat întâlnire vineri, 10 august, ora 15.00, într-una din sălile de clasă ale şcolii, după 36 de ani de la terminarea clasei a VIII-a. Oameni maturi de acum, cu emoţie şi sfială intrau rând pe rând în curtea şcolii, fiind întâmpinaţi de actualul director al instituției de învățământ, Marinela Grigoraş, dar şi de principalii organizatori ai acestui inedit eveniment din viaţa lor. Se căutau din priviri, se măsurau curioşi, apelând la memoria acelor ani de început de grădiniţă şi de şcoală. Au fost peste 90 de elevi, repartizaţi în trei clase. Îmbrăţişări, exclamaţii de bucurie, unii dintre ei nu se mai văzuseră de mulţi ani, viaţa, timpurile, purtându-i prin toată Europa.

„Ideea ne-a venit acum doi ani, din dorinţa de a ne regăsi, de a ne întâlni, având în vedere că, iată, avem vârsta de 50 de ani. Am creat un grup pe Facebook şi, încet-încet, ne-am regăsit, o parte fiind în sat, alţii în Bacău, Braşov, Bucureşti, şi, cei mai mulţi, în ţări din Europa, Italia, Irlanda, Anglia, Grecia, Belgia etc. Din diferite motive, nu au putut veni decât jumătate din cei care am terminat clasa a VIII-a în 1982. Sunt foarte emoţionată, fericită, de ceea ce am realizat.”

Elena Robu, organizator, Italia



La ora 15.00 a sunat clopoţelul pe holurile şcolii. Profesorii intră în clasă ca acum 36 de ani. Din respect, toţi se ridică în picioare şi aplaudă îndelung. Lacrimile se furişează pe obrajii profesorilor, foştii elevi nu scot un cuvânt. Iau loc la catedră profesorii – diriginţi Valentina Savin, Gheorghe Grosu, Nicolae Chiriţescu, dar şi profesorii Mariana Petrovici, Sabina Tufă, Ligia Grosu, Ecaterina Ivan, Doiniţa Bălănean şi Constantin Bălănean. Salutul de bun venit i-a aparţinut actualului director, prof. Marilena Grigoraş: „Bine aţi venit în şcoala dumneavoastră! Aţi lăsat-o în stare bună, o găsiţi la fel, poate mai frumoasă. Copiii de acum, unii sunt ai dumneavoastră, o vor păstra şi o vor lăsa celor care vor veni. Vă doresc să fiţi tari în continuare, să fiţi exemplu pentru copiii dumneavoastră, să fiţi sănătoşi şi vă adresez invitaţia de a vă reîntoare acasă. ACASĂ este cel mai bine!”

Poveşti emoţionante de viaţă

Dirigintele Nicolae Chiriţescu strigă catalogul clasei a VIII-a A: Absent, Prezent, Prezent, Absent, Decedat…
Poveşti de viaţă, muncă şi iar muncă, sacrificii şi satisfacţii, fie că aparţin celor care au rămas în satul natal, fie trăite pe alte meleaguri, departe de casă, în Bacău, la Roma, Londra sau Bruxelles. Toţi, dar absolut toţi, au lacrimi în ochi atunci când vorbesc despre ei, despre realizările şi neîmplinirile lor, dar mai ales se vede bucuria şi mândria când vorbesc despre copii. „Am doi copii, amândoi sunt studenţi, unul la Londra, altul la Bucureşti. Ei sunt marea noastră împlinire şi bucurie. Pentru ei am muncit, să-i vedem oameni mari, educaţi şi profesionişti în tot ceea ce fac. Vă mulţumesc pentru această fascinantă întâlnire”, spune o fostă elevă.

„Mulţumesc doamnelor şi domnilor profesori că ne-au învăţat, că şi-au bătut capul cu noi pentru a ne insufla dragostea de muncă şi de ţară. Am patru copii, lucrez la Roma şi sper să mă întorc acasă.”… „N-am să uit niciodată ce am învăţat la şcoală. Ca o glumă, am reţinut de la Geografie harta Italiei, era o cizmă, iar mai târziu mi-am amintit de acea imagine şi am plecat «în Cizmă». Sunt fericită şi mulţumită de ceea ce am făcut până acum.”… „Lucrez în Irlanda, am cinci copii, sunt toţi foarte bine.”… „Noi am fost şapte fraţi, o familie numeroasă, însă cu muncă, cu sprijinul soţului, am terminat un liceu, o facultate, amândoi conducem o afacere. Mulţumesc, domnilor şi doamnelor profesori.”

„A fost o muncă de durată, de peste doi ani. Am dat zeci de telefoane, e-mailuri, am lucrat pe Facebook şi până la urmă am reuşit. Mulţumită profesorilor, şcolii, după clasa a VIII-a am urmat treapta I la Liceul IRAv, treapta a II-a la fostul liceu «Lucreţiu Pătrăşcanu». Acum sunt viceprimar în comună şi mă bucur că am reuşit să organizez acest eveniment, împreună cu ceilalţi colegi. Sper să aud lucruri frumoase despre ei, o parte sunt aici, în comună, însă mulţi sunt plecaţi în alte ţări şi nu i-am văzut de mulţi ani. Am vrut să le aduc o bucurie, adunându-i acum după 36 de ani. Le mulţumesc tuturor pentru că au venit, le mulţumesc doamnelor şi domnilor profesori, diriginţilor, care au răspuns invitaţiei noastre.”
Iulian Burcă, viceprimar, organizator

Urmează clasa a VIII-B, dirignte prof. Gheorghe Grosu. Aceleaşi poveşti, alţi protagonişti. Dirigintele şi-i reaminteşte pe toţi, le aduce aminte întâmplări hazlii din timpul orelor, le spune o poezie, e profesor de Limba română. Este aplaudat şi felicitat pentru modul de predare dar și pentru faptul că a fost apropiat de elevi. „A fost tinereţea mea şi copilăria voastră. Am crescut împreună. Asta a fost ceea ce ne-a unit şi ne-a ajutat să reuşim”, spune prof. Grosu.

„Am participat, împreună cu Elena Robu, Iulian Burcă, Tereza Moraru şi Livioara Adăscăliţei, la organizarea acestei emoţionante întâlniri. Abia aştept să-mi văd colegii. Ne vom povesti viaţa, vom aduce amintirile la zi, sunt sigură că fiecare va avea ce spune după anii frumoşi de şcoală. Va fi foarte frumos, cu siguranţă.”
Paulina Burcă, organizator, Prăjeşti

La revedere, pe când va fi…

Catalogul clasei a VIII-a C este strigat de prof. Valentina Savin. „Cu cine ai făcut Desenul? Dar Chimia”, întreabă profesorul. Fostul elev lasă capul ruşinat: e omeneşte, poţi să nu-ţi aminteşti, dar, cu siguranţa omului matur, trecut prin viaţă, cu bune şi cu mai puţin bune, face o plecăciune în faţa dascălilor săi. „Am avut o clasă bună, cu nişte copii minunaţi. Îi vedeţi, sunt aici, îi iubesc acum ca şi atunci. Vă mulţumesc că m-aţi invitat să trăim împreună asemenea clipe. Vă doresc tot binele din lume”, spune emoţionantă prof. Savin. Şi foile catalogului trec una câte una: Prezent. Absent. Prezent. Decedat…
Pentru profesorii plecaţi la ceruri, pentru colegii lor decedaţi prematur, se păstrează un moment de reculegere.
Aplauze. Profesorii primesc o plachetă cu însemnele evenimentului şi flori, multe flori.

Sună din nou clopoţelul…

Drum bun, oameni mari!

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri