In judetul Bacau se consuma pentru asigurarea asistentei medicale in sistemul social de sanatate cu mult mai mult decât se colecteaza de la angajati si angajatori. O explicatie pentru aceasta situatie este aceea ca marii agenti economici depun contributia lunara in “punga” mare a Finantelor. Daca sistemul sanitar bacauan va primi, asa cum se preconizeaza, 60% din ce se colecteaza la nivel local, bugetul sau va fi de 4 ori mai mic decât consuma acum.
Serviciile medicale oferite asiguratilor dar si neasiguratilor din judetul Bacau de catre furnizorii care au contract de finantare cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) au o valoare medie lunara de 35 de milioane de lei. Cei mai mari consumatori ai bugetului sunt, evident, spitalele care primesc in jur de 50% din fondurile lunare. Medicatia compensata “inghite” in fiecare luna intre 11 si 12 milioane de lei. Urmeaza asistenta medicala primara (cabinetele de medicina de familie, ambulatoriile de specialitate, laboratoarele de analize medicale, etc). “Nivelul colectarii la Fondul National Unic al Asigurarilor de Sanatate este mult sub consumul din judet, ne-a declarat Viorica Draganuta, director al CJAS. De la agentii economici si persoanele care se asigura direct la Casa, se colecteaza in jur de 15 milioane de lei pe luna. Nu stim cât se colecteaza de la marii angajatori, care depun contributia la Bucuresti.”
Bacaul, in dezavantaj
Pe 28 decembrie 2010, a fost emisa Ordonanta de Urgenta a Guvernului 133, care modifica Legea 95/2006, a asigurarilor sociale de sanatate. Potrivit acesteia, din sumele colectate intr-un judet la FNUASS, 60% se repartizeaza de ordonatorul principal de credite (Casa Nationala ed Asigurari de Sanatate) caselor de asigurari judetene, “proportional cu veniturile realizate la nivel teritorial”. Sumele vor fi utilizate pentru plata serviciilor medicale, inclusiv a celor acordate in baza documentelor internationale cu parteneri in domeniul sanatatii la care România este parte. Pentru un singur pacient care pleaca in strainatate cu formularul E 112, care acorda asiguratilor dreptul la asistenta medicala in UE, CJAS ar putea fi obligata sa achite chiar si 100.000 de lei. Din suma colectata la FNUASS intr-un judet, 3% se aloca pentru cheltuielile de administrare, functionare capitalizare ale CJAS. 37% din suma ramâne in contul CNAS, cea mai mare parte a ei urmând a fi utilizata pentru redistribuire. “Daca marii angajatori vor contribui tot la ANAF, iar noi vom primi doar 60% din ce se colecteaza la nivel local, Bacaul va fi dezavantajat”, considera directorul CJAS.
Colectarea, tot mai anemica
Autoritatile sanitare au argumentat ca bugetul proportional cu contributia va incuraja colectarea la Sanatate. Aceasta a scazut in ultimii 3 ani, dupa ce in anii 2006 si 2007 FNUASS a avut excedent. In 2008, cota de contributie a scazut de la 12,5 la 11%, iar in anii urmatori, ca urmare a cresterii numarului de someri si a reducerii salariilor, colectarea a intrat in cadere libera. FNUASS a inceput anul trecut cu datorii la furnizorii de servicii medicale, cele mai insemnate fiind catre spitale si farmacii. Pentru a evita blocajul in derularea asistentei medicale, bugetul de stat a venit sa compenseze deficitul. Pentru anul 2011, insa, se anunta o scadere drastica a subventiei. Prin urmare, sunt deja in curs de aplicare sau se preconizeaza masuri de sporire a sumelor colectate la FNUAS: taxarea pensionarilor cu pensii de peste 740 de lei; punerea la plata a co-asiguratilor; introducerea co-platii pentru toti asiguratii; reducerea numarului de internari in spitale; reintroducerea plafonului la eliberarea medicamentelor compensate.
Doina Mincu
