Seceta distruge grâul si rapita
Seceta din ultimele patru luni va produce mari pagube agricultorilor. Ei se tem ca, in primavara, vor fi nevoiti sa are terenurile pe care au semanat grâu si sa puna porumb. Recolta pierduta, costurile mari si subventiile mici ar putea sa inchida multe ferme.
Lipsa ploilor in toamna trecuta si a ninsorilor in iarna pe care o traversam afecteaza grav culturile infiintate in octombrie. E vorba, in special, de grâu si rapita. Fermierii spun ca in unele zone plantele au rasarit doar pe un sfert din suprafata sau nu au rasarit deloc. "E greu pentru ca nu avem apa in sol, iar culturile sunt proaste, cu densitate mica", declara Neculai Paun, Maiscom SRL Sarata. Chiar daca va ninge, sustin fermierii, mai mult de jumatate din culturile infiintate se va pierde: "Procentul e mic, 50 la suta maximum, daca mai poate fi salvat. Depinde de stadiul de vegetatie al fiecarui lan. Cine are rapita buna e bine, eu am, dar trebuie apa. Grâul e rasarit tot, iar e bine, dar pentru lanurile care nu sunt rasarite sunt probleme. Densitatea e de 20-30 la suta", explica Neculai Paun. De obicei, când nu rasare nimic, pamântul e arat si semanat din nou, in primavara. Ingroparea culturilor nu este, totusi, cea mai mai buna solutie, arata fermierii. Vor astepta primavara cu speranta ca vor obtine macar 300 de plante/mp, ceea ce ar insemna 2.000 de kg grâu/ha. Chiar daca recolta nu le va aduce profit, cel putin va acoperi cheltuielile. E mai bine asa decât sa o ia de la zero.
Fara apa, fara subventii si de-a dreptul disperati!
"Am cultivat in special cereale, plus rapita si floarea soarelui. Anul 2011 a fost bun, dar perspectivele din 2012 sunt sumbre, deocamdata, mai ales la rapita. Eu am semanat pe 175 ha si a rasarit pe 35 ha", arata Viorel Ilas, Comis SRL Solont. Plantele mai mari, care au rasarit in noiembrie si au "frunza adevarata", vor rezista numai printr-o minune, "daca da un strat de zapada, care sa le protejeze." Daca in loc de ninsori vor veni gerurile, pamântul va ingheta, iar plantele vor muri. Pentru agricultorii bacauani care au semanat, in toamna, cereale, anul 2012 ar putea fi un dezastru. Din pacate, si subventia acordata de Guvern va fi mai mica decât cea promisa. Anul acesta, fermele vegetale vor primi mai putin cu 50 euro/ha. Fermierii si-ar dori un singur lucru: sa nu mai depinda de capriciile naturii. In statele dezvoltate, agricultura nu este lasata la voia intâmplarii sau a ministrilor, care vin si pleaca. Dimpotriva, e un domeniu de interes national. Masurile de sprijin dureaza macar un ciclu agricol si ii pot salva pe fermieri de la faliment.
Silvia Patrascanu
