interviu cu Vasile Bibire, primar al comunei Ungureni

– Sunteţi printre puţinii primari din judeţul Bacău aflat la al şaselea mandat. De peste 20 de ani conduceţi destinele comunei Ungureni. Când şi de ce aţi luat această decizie?

– Sunt învăţător de profesie, am absolvit Liceul Pedagogic, după care am profesat în satul meu Bibireşti 2, am fost director de şcoală, iar în 1993 am candidat independent pentru un loc în consiliul local şi am fost ales, după care am fost viceprimar, funcţionând până în 1996. Eram tânăr, cu energie, astfel că m-am înscris, în 1996, în cursa pentru funcţia de primar. Cum m-am hotărât târziu, listele la celelalte partide erau ocupate, am fost sprijinit de PUNR. Spre bucuria mea am fost ales din primul tur, restul este istorie. Sunt primar şi astăzi, fiind ales de fiecare dată cu majoritate confortabilă, în competiţie cu alţi 10-12 candidaţi. Sunt 24 de ani de când lucrez în administraţia locală. Ca un fapt demn de menţionat, aproape toţi cei care au candidat sunt acum în echipa mea, angajaţi cu toţii să facem lucruri bune pentru comună, în loc să ne tot certăm în CL. La alegerile din 2016, de exemplu, PSD, partid în care m-am înscris în 2000, a obţinut 11 consilieri, ceilalţi doi fiind de la PNL. Vedeţi acolo pe birou Trofeul şi Diploma acordate de Asociaţia Comunelor din România, sunt Primar de Şase Stele, primite nu numai pentru numărul de mandate, ci, mai ales, s-a spus acolo, în faţa tuturor primarilor, şi pentru activitatea mea. Mă mândresc cu ele, mai ales că am mai primit aceste recompense şi de 4 şi 5 stele.

– Felicitări, domnule primar, la mai multe „stele”, însă cititorii ziarului DEŞTEPTAREA vor să afle pentru ce aţi primit acest trofeu. Care a fost primul proiect ca primar?

– Primul mandat a fost greu, nu prea am avut susţinere. Primul proiect a fost realizarea alimentării cu apă a satelor Ungureni şi Zlătari, cu tot cu rezervoare, reţea. Am fost şase comune din judeţ, care am beneficiat de Hotărârea 577, bani de la guvern pentru aceste proiecte. Am întâmpinat şi rezistenţă, ce ne trebuie nouă apă, îmi spuneau, avem fântâni. Le-am explicat că nu sunt bani din Bugetul local, iar apa înseamnă civilizaţie. După 20 şi ceva de ani nu există familie care să nu fie racordată la reţeaua de apă potabilă în cele două sate. Nu am predat reţeaua la CRAB, avem oameni care se ocupă de întreaga reţea, iar acum, după alte investiţii, după alţi ani de muncă, toate satele din comună au apă potabilă la robinet. Nu sunt sigur, dar cred că suntem singura comună cu o asemenea realizare. Mai avem un sătuc, Bărtăşeşti, cu locuinţele răsfirate, sat căruia noi i-am acordat o mai mare atenţie, am introdus curent electric prin 2000. Un profesor de psihologie ne spunea tot timpul, când ajungeţi voi acolo la munca de dascăl, ajutaţi-i pe cei săraci, că bogaţii se descurcă singuri. De aceea m-am ocupat de zona săracă, nu i-am abandonat, aşa am ajuns să fac naveta la E.On pentru a electrifica acel sat şi am reuşit până la urmă. Lucrarea a costat vreo 20 de miliarde la acea dată. După aceea am făcut cea mai frumoasă şcoală la Bărtăşeşti, satul se ridică, mulţi au plecat în alte ţări, vin acasă, construiesc case, şi-au luat maşini. Ultima conductă pentru alimentare cu apă a fost montată în 2015. A fost o mare realizare pentru administraţia locală. Atunci nu era obligatoriu şi canalizare în proiect. Abia acum, din 2016, suntem prinşi în Masterplanul judeţului, cu satele Ungureni şi Zlătari, zone cu aglomerare umană mai mare, pentru introducerea canalizării.

– Aţi amintit de şcoala nouă de la Bărtăşeşti. Ce alte proiecte în acest domeniu aţi mai derulat?

– Am construit încă o şcoală nouă în satul Bibireşti 2 şi o alta la Gârlani, într-un bloc cu două etaje, deoarece a început să crească populaţia şcolară. Continuăm investiţia la Şcoala din Ungureni, şcoală nouă, însă s-a sistat finanţarea şi o vom relua acum prin PNDL2. De asemenea, am reabilitat şcoala din Viforeni. Toate şcolile sunt racordate la reţeaua de apă a comunei, au grupuri sanitare moderne, sunt igenizate, iar din 2016 am investit foarte mulţi bani pentru a îndeplini cerinţele impuse de ISU.

– Sunt convins că în discuţiile cu oamenii, una dintre cerinţele lor a fost şi reabilitarea infrastructurii rutiere. Ce aţi întreprins în aceşti ani?

– Este adevărat. În anul 2000 am depus un proiect pentru reabilitarea unui drum, a fost declarat eligibil, trebuia să pornim la treabă, însă după câteva zile m-au anunţat că nu este finanţabil, banii fiind redirijaţi la altă comună. Trebuie să facem o precizare, comuna noastră este traversată de DJ 252, de la Buhoci, Parincea, Ungureni, asfaltat de Consiliul Judeţean. Au mai rămas 14 kilometri Ungureni-Bărtăşeşti, care vor intra în acest an în procedura de execuţie, fiind în faza întocmirii SF. Celelalte drumuri comunale, uliţele, aproape 60 de km au fost reparate şi balastate, în fiecare an executăm asemenea lucrări pe diferite porţiuni degradate de aluviuni, de transportul greu. Ne-am dotat cu un buldoexcavator şi un autogreder, utilaje extrem de necesare comunei, în executarea rapidă a unor lucrări. Tot în aceşti ani ne-am dotat cu o maşină de pompieri, disponibilă la orice oră pentru a interveni în caz de urgenţă.

– Din discuţiile cu alţi primari, colegi de-ai dumneavoastră, nu mulţi, a reieşit ideea că ar fi suficiente două mandate pentru primar, ca la preşedintele ţării. Cum comentaţi această afirmaţie?

– Sunt, e adevărat, mai multe opinii cu privire la mandatul unui primar, deocamdată legea nu limitează numărul lor. Poate ajunge şi un an, poate nu ajung nici cinci mandate, depinde ce vrei să faci, depinde, în principal de voinţa electoratului. Important este cum faci această muncă, este nevoie de dragoste, de pasiune, de responsabilitate. Repet, oamenii ştiu mai bine când trebuie schimbat un primar. Eu m-am format în administraţie lucrând, învăţând, pregătindu-mă permanent, am urmat cursuri, am participat la schimburi de experienţă. În anii din urmă am urmat şi am finalizat cursurile Universităţii „George Bacovia”, plus Masterul în administraţie publică. Dintotdeauna am ştiut, am gândit că electoratul este zestrea mea, 60, 70 la sută dintre cei cu drept de vot m-au ales, m-au preferat pe mine, mi-au acordat încredere. Ce fac cu această zestre? Pentru a o merita trebuie să muncesc, să le îndeplinesc dorinţele, să-i ajut la greu, să le creez condiţii mai bune de trai, de locuit, de petrecere a timpului liber. Această zestre trebuie să o păstrez, să o îmbogăţesc. Am fost în aceşti ani în multe delegaţii, prin toată Europa, în Germania, Franţa, Anglia, Italia, Suedia, la Bruxelles de mai multe ori. Pentru mine a fost foarte instructiv, am avut ce învăţa, am acumulat multe informaţii din experienţa unor primari din aceste ţări. Am fost într-o localitate din Germania, un orăşel. Am reţinut ceva interesant din acea primărie: respectul faţă de contribuabil. Eram pe hol şi mă tot salutau funcţionarii când intram prin birouri, de parcă mă cunoşteau de când lumea. Am întrebat despre ce este vorba, iar primarul mi-a explicat: în Germania există un respect deosebit pentru cei care calcă în acea instituţie, te salută funcţionarul pentru că l-ai vizitat, indiferent cine eşti, cu ce probleme ai deschis uşa, nu cum se mai întâmplă pe la noi: mai lasă-mă şi tu, vino mâine că azi n-am chef… Mi-a rămas în minte şi, de atunci, la întălnirile cu aparatul primăriei le amintesc acest lucru: contribuabilul este suveran, nu ne doare gura dacă îl salutăm şi, important, încearcă să-i rezolvi problema, lămureşte-l dacă nu se poate, vorbeşte frumos, civilizat, nu costă nimic. Le-am dat scris, cu semnătură, deoarece pentru unii vorbeam degeaba. Este atitudine de respect, de civilizaţie, de educaţie.
Pot să vă mai dau şi alte exemple, am modernizat centrul civic, avem acum un parc foarte frumos, o fântână arteziană, am ridicat un monument în cinstea eroilor locali, am introdus iluminat modern, la fel şi în Bibireşti, cu parc, monument, toate cu bani europeni, prin GAL „Colinele Tutovei”, la inugurarea lor au participat oficialităţi judeţene, miniştri, toată suflarea satelor, mai ales că la Ungureni a coincis cu Ziua Comunei, pe 15 august, manifestări foarte apreciate de locuitorii satelor comunei, dar şi din satele vecine. Vin aici 2000-3000 de oameni, este un priliej de a se vedea, de a schimba impresii, mai ales că mulţi sunt veniţi în concediu de prin toate ţările Europei. Este o adevărată sărbătoare a comunei.

– Pe lângă zestrea electorală, după cum am văzut, în aceşti anui s-a adăugat şi o zestre frumoasă edilitară. În 2016, la ultimele alegeri, ce v-aţi mai propus pentru următorii patru ani?

– Mă concentrez, împreună cu CJ, pe modernizarea DJ Ungureni-Bărtăşeşti. Suntem în faza finală cu DC 93 Bibireşti-Ungureni, de 3,4 km, o investiţie prin PNDL, a cărei recepţie va avea loc în această perioadă. Am depus proiecte pentru alte porţiuni de drumuri comunale, în mai multe sate, care însumează cinci km, în Ungureni, Boteşti, Bibireşti, am ales, la cererea oamenilor acele drumuri care fac legătura din DJ, cu biserica, cu şcoala etc., tot prin PNDL. Noi am depus, urmează să se hotărască la nivelul Ministerului Dezvoltării, construirea unei şcoli noi la Boteşti, investiţie de peste 30 de miliarde lei vechi, şcoala veche este, tehnic vorbind, destul de şubrezită, deja am mutat copiii la Şc. Gârlani. Suntem în faza avansată cu un proiect pentru construirea unui centru cultural multifuncţional la Ungureni, prin Compania Naţională de Investiţii, şi a unui cămin cultural la Bibireşti 2, proiect aflat l faza de licitaţie, cu bani europeni, prin AFIR, la care se adaugă dotările corespunzătoare. Pe SEAP, la licitaţie, se află Sala de Sport de la Ungureni cu peste 102 de locuri, dotată cu tot ce trebuie, tribună, terenuri, băi, vestiare, în valoare de un milion de euro. Să încheiem cu un proiect important, de mare utilitate pentru comuna noastră, pentru oameni. Pe teritoriul comunei, la Boteşti, sunt două sonde, aflate acum în conservare. Anul trecut, proprietarii de la Mediaş au solicitat autorizaţie pentru construirea unei staţii de uscare a gazelor, pe care le transportă la Bijghir. Am discutat posibilitatea de a ne racorda şi noi la conducta de gaze, pentru a alimenta gospodăriile din comună. În iarnă facem toate studiile, iar în 2018, pornim la treabă, este aproape, va fi mai ieftin. Această investiţie este utilă mai ales că pădurile de la noi s-au cam terminat, materialul lemnos pentru încălzire a devenit scump şi prohibit. În perspectivă, deoarece în comună avem un luciu de apă de 67 de ha, suprafaţă care a făcut parte din fondul funciar, înainte de formarea lacului terenul era al oamenilor, l-am retrocedat proprietarilor, cu titlu de proprietate, după ce am studiat foarte bine legile fondului funciar, caz singular în judeţ şi în ţară, deci acolo vrem să amenajăm un loc de agrement cu bani europeni, care ar putea deveni o sursă de bani pentru bugetul local. Are şi Primăria 20 de ha acolo, înainte fiind islaz comunal. Cum există un litigiu, suntem blocaţi, astfel că rămâne doar un proiect de viitor.

– Am văzut la Ungureni mai multe locuinţe noi, un ansamblu chiar, construite compact, ca la oraş. Despre ce este vorba?

– Sunt locuinţe construite de către tineri, în conformitate cu Legea 15/2003. Dar nu numai la Ungureni, ci şi la Boteşti, la Bibireşti. Din terenul aflat în proprietate publică, o fostă livadă a boierului Leca, în centrul comunei, prin hotărârea Consiliului Local, la solicitare, tinerii cu vârsta între 18 şi 35 de ani, au primit gratuit 500 mp de teren, pentru a-şi construi locuinţe. Fiecare are acces şi la utilităţi, încercăm astfel să-i determinăm să rămână în comună, alţii, „fiii risipitori”, să vină de pe unde sunt plecaţi. Să ştiţi că iniţiativa noastră s-a bucurat de interes şi a fost apreciată.

– De cum ajungi în centrul comunei, te întâmpină o clădire nouă, frumoasă, înconjurată de un parc, este noul sediu al primăriei, o realizare a administraţiei Bibire.

– A fost o muncă titanică, şapte ani au durat lucrările, însă a ieşit o clădire foarte frumoasă, dar mai ales utilă, are sistem de supraveghere, iar la subsol este amenajat un adăpost anti-aerian. A fost inaugurat acum trei ani, cu ocazia Zilei Comunei, însă ne-am mutat mai târziu.

– Care sunt ocupaţiile de bază ale cetăţenilor din Ungureni?

– Agricultura şi iar agricultura, cultivă porumb, grâu, rapiţă, nu există suprafeţe necultivate, pe teritoriul comunei îşi desfăşoară activitatea mai multe societăţi şi asociaţii agricole, plătesc impozite la primărie, vând produsele sau le folosesc în gospodărie. Mulţi sunt crescători de animale, în special oi şi capre, mai ales la Boteşti şi Viforeni, numai la Boteşti sunt peste 5000 de oi, este o familie care are peste 400 de oi şi capre. Cine vrea, cine munceşte poate trăi decent pe aceste meleaguri.

– Sunt în comună mai multe biserici, una declarată monument istoric. Ele sunt ale comunităţilor, fac parte din sistemul educaţional, v-au cerut sprijinul?

– La Ungureni s-a ridicat o biserică nouă, în cartierul de locuinţe despre care v-am vorbit, sunt printre fondatorii acestei biserici, am contribuit cu anumite sume, ca orice creştin. Un sprijin important a venit şi din partea CL. Celelalte biserici au fost ajutate, în fiecare an, cu diferite sume, pentru construirea unor case praznicale, a unor case mortuare, altele au solicitat diferite sume pentru lucrări de întreţinere, reparaţii, camere de supraveghere. Să vedeţi biserica din Bărtăşeşti, este o bijuterie, meritul fiind al preotului paroh, un om gospodar, şi al cetăţenilor din sat. Omul sfinţeşte locul! Dacă nu eşti gospodar, om chibzuit, poţi să ai patru facultăţi, nu faci nimic, ba mai încurci şi pe alţii. Aceeaşi situaţie am încercat să o statuăm şi la nivelul Primăriei: ordine, curăţenie, disciplină, respectarea legii. Viceprimarul comunei este un om tânăr, tot membru al PSD. Ne-am împărţit comuna în două, el răspunde de patru sate, eu de patru. Este foarte, foarte important ca primarul şi viceprimarul să colaboreze, să se înţeleagă, să fie din acelaşi partid, altfel stau patru ani şi bat apa în piuă, unul trage într-o parte, altul în cealaltă. La alegerea viceprimarului de către consiliu, primarul ar trebui să aibă un punct de vedere, să beneficieze de un punctaj mai mare la vot. El lucrează, trebuie să lucreze cu el tot mandatul.

– Care este atu-ul dumneavoastră în raport cu cetăţenii?

– Popularitatea. Am câştigat foarte mult cu felul meu de a fi, asta contează cu 50 la sută la urna de vot. Fiecare om este o individualitate, cu viaţa lui, cu familia lui, cu necazuri şi bucurii. Fiecare trebuie înţeles, tratat separat. Este încă multă sărăcie în satele de pe malul stâng al Siretului, anumite situaţii sunt moştenite, altele au intervenit în timpurile din urmă. Unde să se ducă? La Primărie. Avem peste 300 de dosare la Legea 416, persoane în vârstă, bolnave, familii cu mulţi copii, aflate în dificultate, cu diferite grade de handicap. Sunt persoane de peste 50 de ani, care nu mai au acces la un loc de muncă, sunt în pericol să nu mai beneficieze de asistenţă medicală. Cu ei facem multe lucrări în comună, la drumuri, în şcoli, la curăţenie, deszăpezire. O parte sunt într-un program al UNICEF, în special copii, au aici asistent medical, asistent social, le-am oferit un spaţiu în fosta primărie. În fiecare an sprijinim şcolile la sfârşit de an, în vederea premierii elevilor merituoşi, dar şi cu ocazia unor manifestări culturale. De la început am vrut să fim şi să trăim ca o comunitate, ca o familie, e adevărat mai mare. Dacă am reuşit, doar oamenii pot să spună. Mai avem şi alte proiecte, dar despre ele atunci când vom fi siguri că intră la finanţare.

– Despre familia primarului Vasile Bibire ce putem şti?

– Soţia lucrează în Bacău, avem un băiat şi o fată, ambii sunt mari, realizaţi, fiica a urmat Relaţii Internaţionale, lucrează la Biroul Integrare Europeană din Consiliul Judeţean, băiatul a terminat Arhitectura. Aştept de la ei nepoţi, mi-ar plăcea să fiu bunic.

Ungureni
Comuna se află în nord-estul județului, în valea râului Răcătău. Este traversată de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Buhoci (unde se termină în DN2F) și spre sud de Parincea, Pâncești, Găiceana, Huruiești. De asemenea, zona estică a comunei este deservită de șoseaua județeană DJ252F, care se ramifică din DJ252 la Parincea. Este formată din satele Bărtășești, Bibirești, Bota, Botești, Gârla Anei, Ungureni, Viforeni și Zlătari. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ungureni se ridică la 3.509 locuitori. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Leca (după ce până la moartea lui G. Leca în 1887 purtase denumirea de Bibirești). În 1968, comuna Ungureni a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci, au fost desființate satele Slobozia (comasat cu Ungureni), Tociloasa și Varnița (comasate cu Bibirești). Singurul obiectiv din comuna Ungureni inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău este biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din satul Ungureni, datând din 1754.