Doi nemti vor sa umple Bacaul cu mori de vant

Moda eolienelor face „ravagii” in judet. Doi afaceristi germani vor sa puna pe picioare in Bacau mai multe investitii in domeniul energiei regenerabile. Unul dintre ele prevede construirea a aproximativ 180 de eoliene pe mai multe suprafete din judetul Bacau. Fratii Robert si Markus Koesslinger vor sa puna la bataie peste 1 miliard de euro. Investitiile urmeaza a fi derulate printr-o firma detinuta de cei doi, precum si prin mai multe alte societati comerciale ce au drept actionari diversi afaceristi din tari membre UE. Firmele sunt masate in zona Moinesti, precum si in municipiul Bacau.

Judetul Bacau tinde sa ocupe un loc de frunte pe harta eoliana a tarii. In ultimii ani, societatile profilate pe productia de energie din surse regenerabile au concesionat aproximativ 500 de hectare de terenuri pentru construirea de parcuri eoliene. „Lanurile” de mori de vant vor rasari in zona comunelor Filipesti, Saucesti si Beresti-Bistrita. Proiectul derulat de o firma bucuresteana cu capital spaniol va fi surclasat de o investitie mult mai mare ce urmeaza a fi pusa in opera de doi investitori germani.

Peste 1 miliard de euro in eoliene si panouri solare

Robert si Markus Koesslinger vor sa investeasca in judetul Bacau aproximativ 1 miliard de euro in construirea mai multor parcuri eoliene, precum si in productia de panouri fotovoltaice (solare). Investitia va fi derulata prin intermediul societatii Regenergy International SRL, aflata in proprietatea celor doi, dar si prin intermediul mai multor societati detinute de afaceristi din tari UE, indeosebi Spania si Germania. Majoritatea firmelor este masata in zona municipiului Moinesti si in Bacau. Constantin Sofronie, asociat in cadrul Fast Energy SRL – firma detinuta in proportie de 98 la suta de Regenergy International, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca investitiile urmeaza a fi derulate in urmatorii 2-3 ani. „Toate aceste societati inseamna, practic, proiecte de energie regenerabila. Fiecare proiect, inseamna o societate. Sunt societati care vor produce panouri fotovoltaice, altele vor fi cu eoliene”, a precizat Sofrone.
El a dezvaluit ca proiectul nemtilor vizeaza ridicarea a 180 de eoliene. „Teoretic si practic aceste investitii vor depasi un miliard de euro. In total vor fi peste 180 de eoliene. Avem depusa documentatia pentru 30 de PUZ-uri. Ele sunt avizate sau in curs de avizare. Pentru primele 8 eoliene vrem sa incheiem fundatiile in august. Vor fi construite in zona Racaciuni”, a afirmat investitorul.
„Energia regenerabila, mai scumpa”

Vasile Dragusanu, director tehnic in cadrul Transelectrica Bacau, a declarat ca societatile care investesc in parcuri eoliene trebuie sa incheie contracte pentru preluarea energiei produse in Sistemul Energetic National (SEN). Dragusanu a recunoscut ca, desi „curata”, energia regenerabila costa mai mult. „In general, se face un contract de racordare a eolienelor la SEN. Daca se produce energie sub 50 megawati contractul se face cu E.ON, reteaua fiind de joasa tensiune. Ce depaseste 50 de megawati face contract cu Transelectrica. Pentru ca societatea sa ajunga la reteaua de distributie este necesara o documentatie specifica realizata de un proiectant autorizat”, a spus Dragusanu. El a recunoscut ca zona Moldovei este propice pentru derularea de investitii in eoliene. „Daca ne uitam pe harta vantului, zona Moldovei si Dobrogea sunt zone unde investitia in eoliene e rentabila. E bine ca se construiesc astfel de centrale, insa energia regenerabila va duce la scumpirea megawatului in cosul energetic national. De fapt, aceste tendinte cu energie regenerabila au drept scop limitarea poluarii nu ieftinirea energiei, mai exact limitarea emisiei de gaze cu efect de sera, in special CO2”, a apreciat directorul tehnic al Transelectrica Bacau.

Zeci de firme mici la Moinesti si Bacau

Investitiile ce urmeaza a fi derulate sub cupola Regenergy International grupeaza zeci de firme cu sediul fie in Moinesti, fie in Bacau. Din documentatiile urbanistice depuse la Consiliul Judetean Bacau, rezulta ca aceste societati urmeaza sa primeasca aproximativ 70 de PUZ-uri destinate obtinerii autorizatiilor de construire a eolienelor. Printre aceste firme se numara Energy Alfa, Energy Beta, Energy Epsilon, Energy Gama, Energy Omega, Energy RMK toate cu sediul in Moinesti, respectiv Generate Energy, Released Energy, Collect Energy, Just Energy sau Latest Energy, cu sediul in municipiul Bacau. Toate firmele vor derula operatiuni in cadrul proiectului de 1 miliard de euro propus de nemti.
„Eu practic am pregatit terenul pentru acesti investitori din UE. Sunt multe societati pentru ca proiectele sunt mai multe si investitorii sunt mai multi. Am facut firmele in functie de investitori. Sunt cetatean german. Sunt plecat de 20 de ani din tara si va dati seama ca in 20 de ani am cunoscut afaceristi din mai multe tari. Nu ne-am imprietenit peste noapte”, a explicat Constantin Sofronie. El a mai spus ca banii care vor fi investiti in judet provin de la banci sau de la fonduri de investitii din UE.

Spaniolii au concesionat 500 de hectare in judet

Proiectul nemtilor e concurat in judet de o investitie realizata de o firma cu capital spaniol. Societatea Wind Activa SRL a concesionat aproximativ 500 de hectare in judetul Bacau pentru construirea de parcuri eoliene. Terenul se afla in comunele Saucesti, Filipesti si Beresti Bistrita. La Saucesti, spaniolii vor construi pana la 50 de centrale eoliene pe o suprafata de peste 284 de hectare. Investitia, sustin autoritatile locale, va aduce in bugetul comunei suma de 100.000 de euro anual, odata cu darea in functiune a parcului. Spaniolii au la dispozitie doi ani pentru a finaliza investitia. Pana atunci, comuna va primi din partea concesionarului suma de 7000 de euro pe an.
Wind Activa a obtinut pentru Beresti-Bistrita si Filipesti un PUZ comun pentru construirea unui parc eolian pe o suprafata de 276 de hectare (200 de hectare localizate in comuna Beresti-Bistrita, 76 in Filipesti). Parcul va avea 38 de turbine eoliene: 20 vor fi situate in comuna Beresti-Bistrita, 18 in comuna Filipesti. PUZ-ul a fost obtinut in noiembrie 2009.
Lucian Bogdanel

Alte articole