-spune Ioan Bujor, primarul celei mai mari comune din județ, Dofteana.

– Sunteți primar din 2008. E mai greu decât la început sau mai ușor? Cum vă simțiți acum, după nouă ani de la primele alegeri?
– Într-adevăr, anul acesta, pe 24 iunie, am împlinit nouă ani de administrație și 57 de ani de viață. Sunt la al III-lea mandat, din partea PSD, și de fiecare dată – în 2008, 2012 și în 2016 – am fost validat în funcția de primar exact de ziua mea, pe 24 iunie. Când am decis că voi candida și a treia oară, m-am întrebat ce am făcut și ce nu am făcut pentru oamenii din Dofteana. Mi-am dat seama că trebuie să construiesc podul din Larga și în primul an al acestui mandat l-am construit. Podurile nu sunt finanțate din fonduri europene, trebuie realizate din bugetul local. Exista un proiect vechi care costa peste 50 de miliarde de lei vechi și mi-am spus că niciodată nu voi avea atâția bani. Am restructurat proiectul, ca să ne coste mai puțin, și l-am scos la licitație. Aveam 5 miliarde de lei vechi, din 25 de miliarde, cât valora investiția. Când am făcut bugetul am alocat peste 50 la sută din suma necesară, în mai 2016 am început podul și în mai 2017 l-am dat în folosință.

– Păreți foarte mulțumit că l-ați finalizat…
Chiar sunt foarte mulțumit. E o lucrare monumentală. Am avut sumele necesare fără să fie nevoie să împrumutăm de la nicio bancă. Am acoperit cheltuielile din bugetul local, care ajunge la 18-20 de miliarde de lei vechi pe an, și din sumele alocate de Consiliul Județean și Direcția de Finanțe pentru echilibrare. De asemenea, când am scris raportul, mi-am dat seama că oamenii din Parohia Dofteana II aveau nevoie de o biserică. Cea veche, din 1740, e degradată și reprezintă un pericol. După ce am terminat podul, imediat am început demersurile pentru noua biserică. O vom construi cu sume din bugetul propriu și va fi gata în 2018. Am construit sau reabilitat alte biserici din comună, iar promisiunea pentru Parohia Dofteana II rămăsese neonorată. S-a întâmplat așa din cauză că parohia nu avea niciun act de proprietate și a trebuit să facem acțiune de constatare în instanță. Parohia a devenit proprietar, apoi am mai cumpărat un teren vizavi pentru cimitir și am început construcția. Am modernizat sistemul de iluminat public și am cumpărat o pompă de evacuare a apei, care e foarte importantă deoarece zona dinspre Dărmănești e inundabilă. Tot în primul an al acestui mandat am construit un drum de exploatație agricolă de 3 km, cu fonduri europene, pe Măsura 125. Nu vreau să mai văd utilaje și atelaje agricole pe DN 12A! Cu acest drum mă chinui din 2010. Proiectul a fost declarat eligibil, dar au lipsit câteva zecimi din punctaj și nu am primit finanțare. În 2015 am fost anunțat că au rămas sume care pot fi folosite pe Măsura 125. Am organizat licitație, am făcut lucrarea și am plătit-o din bugetul local: 384.000 de euro. Pe 22 iunie, când a avut loc tragerea, am căzut pe eșantionul care e verificat în teren, prin sondaj, de AFIR București. Sper că la prima tragere vom primi banii. Și, firește, am continuat toate lucrările începute în mandatul trecut prin PNDL. Le-am continuat și le-am terminat. E vorba despre drumuri de utilitate comunală locale care însumează 6 km de asfalt.

PUBLICITATE

– Conduceți cea mai mare comună din județ. Vă întrebam dacă este mai greu acum, în al III-lea mandat, sau mai ușor decât la început, când nu aveați experiență?
– Deși am experiență, pot spune că este mai greu acum. Am intrat în profunzimea administrației, mă agăț de toate posibilitățile de finanțare, avem foarte multe proiecte de derulat sau în derulare, în plus mă angajez în multe lucrări care pot fi realizate în regie proprie, cu cei zece angajați. Sunt lucrări de întreținere a școlilor, a pieței, a instituției primăriei, a parcului de agrement care are 1000 mp, a parcului din centru… În 2008, nu aveam atâtea de întreținut, nu aveam poduri, punți pietonale, nu aveam parc.

– Aș zice că dumneavoastră sunteți cauza: vă doriți mai mult și începeți tot mai multe. Nu vă mai opriți!
– Nici nu am cum să mă opresc, oamenii vor mai mult. Știți ce spun când vin cu o solicitare? «Domnule primar, și eu sunt plătitor de impozite. Ați făcut foarte multe, dar vă rog să mă ajutați și pe mine.» Răspunsul meu este unul singur: «Da, voi rezolva, dar nu pot spune când.» Nu am un buget care să-mi permită să fac toate lucrările simultan sau în termen scurt.

– În afară de lipsa banilor, ce obstacolele mai stau în calea unui primar?
– La întâlnirea din Tg. Ocna cu ministrul Turismului, i-am vorbit despre obstacole. Am majorat PUG-ul localității ca să dezvoltăm turismul în zonă, am tras apă, suntem în faza obținerii avizelor pentru extinderea rețelei electrice, dar nu reușim să asfaltăm drumul spre muntele Nemira. Cei de la Direcția Silvică susțin că este al lor deoarece au un amenajament silvic. Din 1984, drumul se află în inventarierea domeniului public, am făcut cadastru și avem carte funciară. Ei au contestat Hotărârea de Guvern prin care ne-am înregistrat în domeniul public, ne-am judecat șase ani și au câștigat. Singurul lucru care îi împiedică e faptul că hotărârea nu e publicată în Monitorul Oficial. Șansa lor ar fi ca eu să accept în scris desființarea cadastrului. Le-am spus că accept dacă și ei se angajează în scris că asfaltează drumul. «Niciodată», au răspuns ei. L-am întrebat pe ministrul Turismului: «Cum pot eu, în cazul ăsta, să dezvolt zona?» A zis că nu a mai întâlnit așa ceva. Un alt exemplu: Drumurile Naționale, proprietare pe DN 12A, nu tund iarba, nu decolmatează șanțurile, nu strâng PET-urile, nu deszăpezesc. Dacă vine Curtea de Conturi, eu cum justific cheltuielile? Dacă toate instituțiile – Ministerul Transporturilor, Ministerul Turismului, Romsilva etc. -, ar avea același țel, lucrurile ar merge mult mai bine. Experiența programelor europene m-a uzat la maximum. Cei care primesc documentațiile nu au același țel cu noi și nu ne sprijină. Ne dau termene, depunem documentația și se întâmplă ca din cauza unui șoc de curent sau din alte cauze, documentația să nu ajungă în serverul lor – așa susțin ei -, iar noi să pierdem banii. Așa a pierdut Dofteana un proiect de 1,5 milioane de euro pentru consolidarea unor maluri abrupte și modernizarea drumurilor. Nu sunt înțelegători, nu răspund la telefon, nu dau lămuriri prin telefon. Nu au același țel ca noi.

– Să încheiem pe un ton optimist. Ce vreți să faceți până în 2020?
– Tot ceea ce am promis, ba chiar mai mult. În 2020, dacă proiectul de 1,5 milioane de euro va fi acceptat, peste 90 la sută din drumurile comunale vor fi asfaltate. O altă investiție importantă e canalizarea. Suntem în ADIB și imediat după terminarea lucrărilor din Tg. Ocna, Buhuși, Moinești și Dărmănești, intrăm noi. Suntem în faza efectuării măsurătorilor, iar la sfârșitul lui 2018 vor începe lucrările. Investiția înseamnă o stație de epurare și 27 de kilometri de canalizare. După realizarea acestora, cred că mă voi declara mulțumit.

DOFTEANA
Comuna are 11.480 de locuitori, o suprafață de 17.435 ha și 60 km de drumuri. E o așezare veche, situată la confluența râurilor Dofteana și Trotuș, atestată documentar în 1436, prin actul emis de domnitorul Ștefăniță, care dona sfetnicului Babor Plopescu șase sate pe Trotuș și Tazlău, unul din acestea fiind Dohtana (Dofteana). În prezent, comuna este formată din șapte sate: Bogata, Cucuieți, Dofteana, Hăghiac, Larga, Seaca, Ștefan Vodă.

loading...

Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

2 COMENTARII

  1. Felicitari d-le primar pentru realizarile de pina acum, dar locuitorii comunei DOFTEANA, mai vor ceva si anume, aducerea GAZULUI METAN in comuna.

LĂSAȚI UN MESAJ