Podul de piatra al lui Stefan cel Mare

0


De peste cinci veacuri, la Negoiesti, comuna Stefan cel Mare, un pod de piatra înlesneste trecerea peste pârâul Gârbovanul, afluent pe dreapta râului Trotus. Deoarece asupra vechimii acestuia sunt si alte pareri, vom mentiona câteva documente bibliografice vechi de peste o suta de ani, cu privire la podul construit în timpul lui Stefan cel Mare.

Cunoscutul economist S. P. Radianu, în lucrarea sa intitulata “Judetul Bacau. Studiu agricol si economic” (Bucuresti 1889), consemna: “În dreapta Trotusului se afla renumitul pod al Gârbovanului, presupus a fi facut de Stefan cel Mare si despre care traditia zice ca a costat un kertic domnesc de 2000 oca sare”, echivalent a 3.000 kg.

Ortensia Racovita consemna pe la sfârsitul secolului al XIX-lea în “Dictionarul geografic al judetului Bacau” (Bucuresti, 1895): Podul “Gârbovanului, zis si podul lui Stefan (plasa Trotus, comuna Bogdana), pe pârâu Gârbovanu, al caii judetene Adjud-Onesti-Ocna. Legenda spune ca podul acesta ar fi fost facut de Stefan cel Mare. Stricându-se cu vremea el a fost restaurat de Mihaiu Sturza, Domnul Moldovei”. Tot legenda este aceea care povesteste despre originea marelui domnitor pe aceste meleaguri trotusene, devenite si ele legendare. Cum despre legende se spune ca ar putea fi socotite primele litere ale istoriei, la Borzesti si la Gârbovanul aceste litere au devenit deja istorie.

În sprijinul acestor afirmatii ca podul este de pe timpul lui Stefan, vine si cunoscutul istoric Constantin C. Giurescu: “Traditia îl atribuie, credem cu dreptate, lui Stefan cel Mare”, scrie marele istoric în lucrarea sa intitulata “Contributii la istoria stiintei si tehnicii românesti în secolele XV-XIX” (Bucuresti, 1973).

Doctorul C. I. Istrati, efectuând cercetari asupra podului, adauga în studiul intitulat “Biserica si podul de la Borzesti” (întocmit înainte de anul 1904): “…s-a gasit la km. 24A810 (masura începea de la Adjud) un pod boltit cu piatra bruta cu mortar de var gras, bolta de asemenea construita cu bolovani rotunzi, iar capetele boltii care se vad sunt lucrate gros tot din bolovani rotunzi” .

Mesterii pietrari din vremea aceea au construit acest pod din piatra de râu si de cariera pe la anul 1493. Constructia a fost realizata din piatra bruta, cu mortar de var gras, obtinut prin arderea pietrei de var adusa din padurile din amonte, de apele pluviale care se deversau în pârâul Gârbovanul.
De-a lungul timpului care s-a scurs, podului i s-au facut mai multe reparatii deoarece acesta era suprasolicitat de trecerea carutelor, radvanurilor, postalioanelor, trupelor si nu numai dinspre Tara Româneasca spre Transilvania prin pasurile Oituz si Ghimes-Palanca. Desigur ca multe dintre reparatii nu au fost consemnate în documentele vremii, dar despre o parte din ele se cunosc interesante amanunte tehnice.

Cu ocazia reparatiei care a avut loc în timpul domniei lui Mihail Sturza (aprilie 1834-iunie 1849) a fost ridicat un mic monument spre pomenirea cladirii podului, acesta fiind distrus odata cu construirea liniei de cale ferata. “Bine ca cel putin a scapat podul”, remarca doctorul C. I. Istrati cu tristete.
O alta reparatie a avut loc în anul 1873 când s-a construit soseaua Adjud-Onesti, apropiindu-se nepermis de mult de prima cornisa a podului. Dar ea mai importanta refacere de pâna atunci a avut loc între anii 1902-1903, fiind ca malul pe care era soseaua se darâmase din cauza Trotusului. Atunci s-au facut un dig de aparare si doua diguri laterale unite de un palier. Pentru consolidarea podului la aceasta reparatie s-a folosit ca liant cimentul si bolovani rotunzi de piatra pâna la 800 kg fiecare.
Ultima reparatie a podului s-a facut în anul 1982, când a fost refacuta zidaria prabusita la culee, bolta si timpane si s-a executat un dalaj de piatra peste umplutura de pamânt a boltii.

În încheiere, prezentam câteva date tehnice ale podului lui Stefan cel Mare, asa cum se prezinta el peste jumatate de mileniu, dupa reparatiile si interventiile care au avut loc: lungimea a 14 m, latimea a 8 m, înaltimea luata de la picior a 11 m, deschiderea boltii a 5, 80 m.

Însumând criteriile de clasare a monumentului istoric de arhitectura Podul lui Stefan cel Mare de la Negoesti, acesta a fost inclus în grupa valorica “A”, de importanta universala.

Prof. dr. Dorinel Ichim, cercetator



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ