Fostului angajat al Ministerului de Interne, Gheorghe R., zace in inchisoare de doi ani. A fost gasit vinovat pentru tentativa de omor si a primit o pedeapsa de trei ani inchisoare. aMi-e inima amara ca am ajuns de partea cealalta a legii, spune suparat condamnatul. Am lucrat in Politie ca agent de circulatie, din anii „72 pana in „86. Apoi m-am transferat la Pompieri. De acolo m-am si pensionat. Am slujit intotdeauna legea. N-am crezut niciodata ca imi voi petrece anii de pensie printre raii societatii”. Fostul politist povesteste ca a ajuns sa fie anchetat pentru tentativa de omor, doar pentru ca si-a aparat proprietatea si poate chiar viata. aDupa ce m-am pensionat, m-am retras la tara. Am mult pamant! Numai ca gospodaria mea se afla la vreo patru kilometri de sat. Intr-o seara m-am pomenit cu doi indivizi la usa. Pe unul l-am recunoscut. Ma ajuta la cosit si trebuia sa-i mai dau un milion de lei. aMusafiriia erau in stare de ebrietate. Au vrut sa-mi ia ceasul. M-am speriat si am pus mana pe o bata pe care o tineam in casa. Am dat de frica… L-am palit rau de tot pe unul. Tot eu am chemat Salvarea. Medicul legist care l-a vazut a dat verdictul care m-a nenorocit. A scris pe certificat ca i-am pus viata in pericol. Si asta a fost!”, se jeluie Gheorghe R. Mai departe, lucrurile au urmat fagasul normalitatii. Agresorul a ajuns in fata instantei care l-a gasit vinovat. Pensionarul nu se sfieste sa arunce vorbe grele la adresa judecatorilor care s-au ocupat de dosarul lui si sa spuna ca au fost mult prea aspri pentru cineva care s-a aflat in legitima aparare.
aCaraliule, te fac peste tot!”
Desi in perioada cat a purtat uniforma de politist nu i-a suflat nimeni in ciorba, Gheorghe R. a ajuns in cele din urma un simplu puscarias, acolo unde nici un om al legii nu si-ar dori sa fie. aStiam ce patesc politistii care ajung in inchisoare. De aceea am spus in stanga si in dreapta ca sunt pensionar al Pompierilor. Cu acestia, infractorii nu prea au treaba. Dar a aflat cineva si s-a dezlantuit iadul. Aveam in camera unul tatuat peste tot. O jigodie care, la inceput, mi-a facut viata un cosmar. Se tinea de mine ca scaiul. Pana si la toaleta. Imi spunea tot timpul: aTe fac, caraliule, peste tot! Cat stai aici in camera nu scapi de minea. Am murit de frica! Dar nu am lasat sa se vada. Acest lucru cred ca m-a salvat. Dupa un timp am inceput sa-mi cumpar linistea. Ca sa fiu lasat in pace, le cumpar acolegilora de camera tigari si le dau mancare. Nu am incotro!”, spune ca pentru sine detinutul.
aAsa ceva nu le-as dori nici dusmanilor mei!”
Chiar si asa, fostul politist nu are o viata usoara. Traiul printre infractori nu este simplu, mai ales pentru cineva care a slujit legea aproape doua decenii. aNu este nimic constructiv! Dimpotriva, inveti ce este mai rau. Multi dintre detinuti nici nu stiu sa citeasca. Dar se scolesc unii pe altii la rele. Nu vorbesc decat de spargeri, furturi si alte rele pe care sa le faca atunci cand se vor elibera”, se destainuie pensionarul. aEste foarte greu in puscarie pentru mine. Asa ceva nu le-as dori nici dusmanilor mei!”. O perdea umeda acopera ochii obositi ai batranului. Dar nici o lacrima nu curge pe obrazul brazdat. Lacrimile nu-si mai au rostul! Scris de Lili A.
