Un bărbat cu handicap, dependent total de ajutorul apropiaţilor, lăsat fără însoţitor la ultima evaluare, şi-a cerut drepturile în instanţă. “Instanţa apreciază că reclamantul a făcut dovada dependenţei de alte persoane, fiind afectat în mod grav modul de desfăşurare a activităţilor cotidiene. (…) instanţa apreciază faptul că actul administrativ contestat a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor legale.”

R.A.F. a dat în judecată, anul trecut, Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap – Consiliul Judeţean Bacău, reclamând refuzul acesteia de a-i acorda drepturile de protecţie socială cuvenite conform diagnosticului medical. În acţiunea deschisă la Tribunal, bărbatul a cerut anularea certificatului de încadrare în gradul de handicap accentuat şi emiterea unui nou certificat de încadrare în grad de handicap grav cu asistent permanent.

Conform documentelor depuse în instanţă, R.A.F. s-a născut cu bolile cu care a fost diagnosticat, nu se poate deplasa, nu poate avea grijă singur de el, iar până în 2015 i s-a recunoscut dreptul la însoţitor, fără de care nu poate desfăşura nicio activitate. De mai bine de un an, tatăl bărbatului a renunţat la serviciu pentru a putea avea grijă de fiul său. De cealaltă parte, reprezentantul Comisiei de evaluare a arătat că, în urma evaluării, a fost stabilit diagnosticul sechele encefalopatie cronică infantilă, retard mintal mediu cu QI 42, hemipareză dreapta spastică, dar că tatăl reclamantului ar fi agresiv, “creând posibilitatea ca manifestările psihice să fie intensificate în contextul unui mediu familial tensionat”.

“În mod eronat s-a apreciat asupra caracterului accentuat al deficienţei”

“Încadrarea pacientului în grad de handicap trebuie realizată în conformitate cu reglementarea cuprinsă în Capitolul 1, referitoare la evaluarea persoanelor cu dezvoltare incompletă a funcţiilor mentale din Ordinul 762/2007 şi nu prin raportare la relaţia tată-fiu, respectiv la mediul în care persoana îşi desfăşoară viaţa”, a fost punctul de vedere al magistratului. Analizând toate datele medicale, instanţa a ajuns la concluzia că încadrarea ar fi trebuit să fie în gradul grav, conform criteriilor legale, şi nu accentuat. “Având în vedere faptul că încadrarea în grad de handicap trebuie să aibă la bază aplicarea criteriului referitor la evaluarea globală a funcţionării, iar limitele de încadrare sunt stabilite în mod expres, instanţa apreciază că în mod eronat s-a apreciat asupra caracterului accentuat al deficienţei”, a motivat instanţa.

“Instanţa mai reţine faptul că textul de lege prevede că, în funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de stabilirea gradului de autonomie personală, persoanele pot beneficia de asistent personal, pentru încadrarea în gradul de handicap grav fiind necesară stabilirea unei dependenţe parţiale sau totale de o altă persoană, în cazul de faţă raportat la limitarea activităţilor şi la necesităţile pacientului, respectiv gradul scăzut de autonomie personală, impunându-se acordarea unui asistent personal.”

“Reclamantul, incapabil să realizeze activităţile zilnice fără ajutor”

De altfel, decizia instanţei s-a bazat şi pe raportul de anchetă socială care indica suficiente motive pentru încadrarea bolnavului în gradul grav de handicap, asistentul social confirmând că bărbatul are nevoie de ajutor chiar pentru cele mai elementare activităţi, pornind de la igiena corporală, îmbrăcat/dezbrăcat, hrănire etc, până la gestionarea veniturilor. Ancheta socială a mai arătat că bolnavul “prezintă dificultăţi în vorbire, este dezorientat în spaţiu şi timp, memoria este afectată parţial, având nevoie de multă atenţie”. “Instanţa reţine că documentaţia medicală depusă la dosar (referat medical, raport de evaluare complexă) este în sensul că reclamantul a fost diagnosticat cu sechele encefalopatie cronică infantilă, întârziere mintală medie, cu tulburări de comportament. Se observă că pentru încadrarea în grad accentuat este necesar ca pacientul să păstreze abilităţile pentru realizarea activităţilor cotidiene, în cazul reclamantului, acesta fiind incapabil să realizeze activităţile zilnice fără ajutor integral”, explică magistratul.

“Din analiza actelor medicale şi a raportului de anchetă socială, instanţa apreciază că reclamantul a făcut dovada dependenţei de alte persoane, fiind afectat în mod grav modul de desfăşurare a activităţilor cotidiene, acesta neputându-se descurca în lipsa sprijinul acordat de un terţ. Raportat la actele medicale cât şi la raportul de anchetă socială din care rezultă modul de manifestare a bolii, imposibilitatea desfăşurării activităţilor zilnice, necesitatea ajutorului, instanţa apreciază faptul că actul administrativ contestat a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor legale, neexistând nici un element probatoriu care să susţină recuperarea reclamantului.”

Instanţa de fond a admis acţiunea bărbatului, a anulat certificatul emis în 2017 şi a obligat comisia de evaluare să elibereze un certificat de încadrare în gradul de handicap grav cu asistent personal. Decizia nu este, însă, definitivă, iar dosarul a ajuns pe rolul Curţii de Apel.

Alte articole