29 martie 2024
ContrasensTrista soartă a românilor care luptă pentru România

Trista soartă a românilor care luptă pentru România

Într-un almanah din 1908, în partea dedicată evenimentelor anului, câteva rânduri între nașterea prințesei Ileana și alegerile din Capitală: «26 decembrie: Doamnele române din Bacău trimit doamnei Anuța Vlad din Budapesta o telegramă de simpatie pentru persecuția îndurată de către unguri».

Cine era această Anuța Vlad și ce pățise de doamnele Bacăului au considerat că merită să-i trimită o telegramă de îmbărbătare? Astăzi este ușor să cauți persoane și date online; așa că am găsit răspunsul: doamna în cauza era soția deputatului de Orăștie în Parlamentul maghiar.

Anuța Vlad fusese condamnată la o lună de închisoare și la o amendă de 200 de coroane pentru că i-a îndemnat pe copiii români dintr-o școală română să vorbească și să citească în limba lor.

Evenimentul se petrecuse la Orăștie, pe atunci localitate aflată în Austro-Ungaria, cu un an înainte, în 1907. Cazul ei nu era nici pe departe singular.

În același an fuseseră pronunțate numeroase condamnări pentru „agitație contra poporului ungar”. Șase români din Caransebeș sunt amendați și condamnați fie pentru că au purtat o panglică cu tricolorul românesc, fie că au spus că „Românul cu român trebuie să ție”. Pentru protestele față de batjocorirea școlii românești din sat, primarul din Berechiu (Arad) este străpuns cu baionetele de jandarmi. Ancheta avea să stabilească faptul că primarul i-a atacat pe cei patru jandarmi și ei au fost nevoiți să se apere. La Petrunan (Timiș), jandarmii maghiari rup haina purtată de o tânără pentru că avea cele trei culori ale drapelului românesc. Un țăran din Apateu (Arad), tată a șapte copii, e condamnat la trei luni de închisoare pentru că a zis că românii au ajuns în Ardeal cu 800 de ani înaintea ungurilor.

Nu mai amintim de cazurile de bătăi și ucideri ale românilor pentru diferite motive ori chiar fără nici un motiv.

Cazul Anuței Vlad, avea, însă, să se dovedească dificil pentru autoritățile maghiare. Izbucnește un scandal imens care, amenințând să se extindă peste granițe, este stins prin grațierea ei de către împăratul Franz Joseph.

Soțul ei, deputatul Aurel Vlad, nepot al lui George Barițiu, va juca un rol însemnat în evenimentele din 1918 și după această dată, fiind în prima linie a luptei pentru Unire.

Devine președinte al Consiliului Național Român din Orăștie și membru în Consiliul Dirigent, organismul provizoriu de conducere al Transilvaniei între 1918 și 1920.

Va fi ales în primul Parlament al României Mari, membru al Partidului Național Român și, ulterior, după schimbarea numelui acestuia, în Partidul Național Țărănesc. S-a implicat în crearea unor instituții financiare, culturale și economice în Transilvania. După Război, în 1950, este arestat de autoritățile comuniste, încarcerat la Sighet, unde va și muri.

Anuța Vlad, soția sa, primește domiciliu obligatoriu la Blaj însă, după intervenții, i se dă voie să meargă acasă și va muri în trenul care o ducea la Orăștie, fără să știe ce s-a întâmplat cu soțul și cu fiul său.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri