Am certitudinea că suntem aidoma unor naufragiați care au inventat barca, vor să pornească pe ocean, dar n-au busolă, hărți, ținte. Tragismul acestei realități poate fi observat mai ales în domeniul Educației, unde numai pentru viitor nu-i pregătim pe copii/adolescenți/ tineri. Un studiu al unor cercetători englezi , „The future of Employement…” argumentează fără echivoc faptul că în următorii douăzeci de ani sarcinile unor profesii actuale vor fi preluate de algoritmii informatici.

Chiar și în Statele Unite, aproape 50% dintre slujbe sunt pândite de acest risc. Riscul, încurajat de algoritmii informatici, stă, în procente mari, cu ochii pe beregata unor profesii precum: agenți de asigurări (99%), arbitri sportivi (98%), casieri (97%), bucătari (96%), chelneri (94%), asistenți juridici (94%), ghizi (91%), șoferi de autobuz(89%), muncitori în construcții (88%), agenți de pază (84%), marinari (83%), barmani (77%), tâmplari (72%), salvamari (67%) etc.

Se crede că peste 15 ani vor apărea meserii noi, precum cea de designer de lumi virtuale. Cercetătorii amintiți argumentează că habar nu avem ce trebuie să le predăm copiilor noști, pentru ca viitorul să nu-i surprindă. „Celebra” reconversie profesională, pe care o adulăm ca pe sfintele moaște, va deveni, în multe situații, caraghioasă. Cum vor pot fi pregătiți, într-un scurt timp, un agent de asigurări sau un tâmplar pentru a deveni designeri de lumi virtuale sau administratori de colonii pe Marte?

Privesc spre managementul guvernărilor noastre. Nu există decât încercări timide de a cârpi un surtuc, folosind petice vechi din structura acestuia. Nimeni n-are cea mai vagă idee nici despre viitorul apropiat. Țestoasele guvernamentale nu pot ține ritmul cu iepurele viitorului. Sunt aidoma unor jucători de poker care, deși știu uneori ce cărți au adversarii lor, nonșalant, pierd partidă după partidă. Cu excepția partidei care vizează prosperitatea lor personală.