A fost promisă în iulie, la încheierea Taberei de vară de la Biserica „Ştefan cel Mare şi Sfânt” – Aviaţie Bacău, şi a fost închinată primei înalte sărbători din luna septembrie şi din noul an bisericesc: Naşterea Maicii Domnului. Partener a fost Şcoala Populară de Arte şi Meserii Bacău; profesorul Ioan Măric şi-a adus aici elevele de la „grupa mare” („bunicuţele”, după cum le alintă mentorul lor), care şi-au expus o parte dintre lucrările cu tematică religioasă alături de cele aparţinând „grupei mici”.

(Aici mai că nu ar fi trebuit ghilimele, pentru că pictorii în devenire aveau, mulţi dintre ei, vârsta preşcolară.) Pictorul şi doctorul în arte vizuale Aurel Stanciu a apreciat creaţiile ambelor grupe coordonate de Bădiţa Măric, un altruist şi un „critic hâtru” al lumii înconjurătoare.

Dăruirea către ceilalţi este condiţia pentru ca Ioan Măric să fie considerat un adevărat „tezaur uman”, sintagmă atribuită de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bacău. „Pictor expresiv” (Petru Cimpoeşu), „bun pedagog” (Carmen Voisei), „artistul ruralităţii” (Ioan Dănilă), Ioan Măric are ştiinţa de a comunica cu toate vârstele. Tot el i-a provocat pe expozanţi să se destăinuie. Tonul l-a dat „grupa mare”, vorbind despre meritele profesorului de terapie prin artă, despre privilegiul de a fi membri ai Centrului de Zi, dar şi despre proiecte (scriu o carte cu titlul „Lumânări vii, dăscăliţele” – Sofia Paraschiv).

Am îndrăznit să le propun ca atunci când ajung în sate, să surprindă în desenele lor fragmente din ceea ce a mai rămas din lumea rurală: construcţii, obiceiuri etc. Invazia noului este copleşitoare, iar trecutul poate rămâne doar în aceste imagini (întâi foto şi apoi prelucrate pe şevalet). „Aş dori să fiu ambiţios”, „Am trecut emoţiile în pictură”, „Îmi place foarte mult să pictez”, „Pentru mine este ceva relaxant”, au spus cei din „grupa mică”. Preotul Laurenţiu Irimia le-a oferit tuturor diplome de excelenţă.



PUBLICITATE