La prima vedere, statisticile despre șomajul din județul Bacău la finalul anului 2025 arată încurajator. Cu doar 3.030 de șomeri înregistrați și o rată a șomajului de 1,6%, județul pare să se afle într-o situație mai bună decât multe alte zone din România. Pe hârtie, piața muncii pare stabilă, iar șomajul – aproape inexistent.
Dar, ca în multe cazuri din economia regională, cifrele spun doar o parte din poveste.
Un șomaj foarte mic… dar nu neapărat din motive bune
Rata de 1,6% a șomajului plasează județul Bacău pe locul cinci la nivel național, într-un clasament în care cel mai mic șomaj se înregistrează în județul Ilfov. La prima vedere, aceasta ar putea fi interpretată ca un semn al unei economii locale dinamice, capabile să absoarbă forța de muncă disponibilă.
Realitatea este însă mai complexă. Un șomaj atât de redus poate indica și o piață a muncii deja golită de resurse umane, în special în regiunile afectate de migrație masivă. În ultimii ani, zeci de mii de băcăuani au plecat să lucreze în alte județe sau în străinătate, iar acest fenomen reduce artificial numărul persoanelor aflate în evidențele agențiilor de ocupare.
Cu alte cuvinte, șomajul scade nu doar pentru că există suficiente locuri de muncă, ci și pentru că o parte importantă a forței de muncă nu mai este aici.
Majoritatea șomerilor nu primesc indemnizație
Un alt detaliu relevant este structura șomerilor. Din totalul celor 3.030 de persoane fără loc de muncă, aproximativ 52% nu beneficiază de indemnizație de șomaj. Doar 48% primesc sprijin financiar.
Această realitate indică existența unui segment important de persoane aflate în afara sistemului formal de protecție socială – oameni care fie nu au contribuit suficient pentru a primi indemnizație, fie au depășit perioada de acordare a acesteia.
De asemenea, statistica arată că peste jumătate dintre șomeri sunt femei, iar o mare parte dintre persoanele fără loc de muncă provin din mediul rural, unde oportunitățile economice rămân limitate.
Educația rămâne o linie de separație
Profilul educațional al șomerilor confirmă o tendință cunoscută: nivelul scăzut de educație crește semnificativ riscul de șomaj.
Majoritatea persoanelor fără loc de muncă au studii primare, gimnaziale sau profesionale. Numărul șomerilor cu studii superioare este mult mai redus, ceea ce arată că piața muncii continuă să recompenseze educația și calificarea.
În același timp, economia locală nu generează suficient de multe locuri de muncă bine plătite pentru absolvenții cu studii înalte, ceea ce explică și exodul constant al tinerilor.
Șomajul mic nu înseamnă neapărat prosperitate
Paradoxul Bacăului – și al multor județe din Moldova – este că șomajul mic coexistă cu salarii relativ scăzute și cu migrație masivă.
De fapt, una dintre cele mai mari probleme ale economiei locale nu mai este lipsa locurilor de muncă, ci lipsa oamenilor care să le ocupe. Multe companii reclamă dificultăți în recrutarea personalului, în special în industrie, construcții și servicii.
În acest context, rata scăzută a șomajului reflectă mai degrabă o piață a muncii tensionată, în care oferta de forță de muncă este limitată.
Provocarea următorilor ani
Pentru județul Bacău, miza economică a următorului deceniu nu va fi doar reducerea șomajului – acesta este deja foarte mic. Provocarea reală va fi crearea unor locuri de muncă suficient de atractive încât să aducă oamenii înapoi sau să îi convingă să rămână.
Asta înseamnă investiții industriale, salarii mai competitive și o strategie economică regională mai ambițioasă.
Pentru că, în lipsa acestor schimbări, statisticile vor continua să arate bine pe hârtie, în timp ce economia reală se va confrunta cu o problemă din ce în ce mai vizibilă: lipsa oamenilor care să o susțină.
