17 mai 2024
CulturăBacău: simpozion dedicat Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului

Bacău: simpozion dedicat Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului

Societatea de Științe Istorice din România (SSIR) – Filiala Bacău, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Județului (ISJ) și Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, a organizat simpozionul „9 octombrie – Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului”. Prezentările și dezbaterea nu au putut ocoli nici organizarea, din acest an de învățământ, a studiului în licee a disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul” în clasa a XI-a. Participanții au păstrat și un moment de reculegere în memoria victimelor actualului conflict armat din Israel.

Evenimentul a avut loc la Complexul Muzeal de Istorie, în prezența a circa 40 de profesori de istorie și a unor pasionați de istorie din Bacău, pentru care au dezvoltat aspecte ale temei puse în discuție prof. univ. dr. Gabriel Leahu – președintele SSIR-Filiala Bacău, dr. Alin Popa – directorul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, Hainrich Brif – președintele Comunității Evreilor din Bacău și prof. dr. Jeny Ghioc – inspector pentru disciplina Istorie la ISJ. O interesantă și documentată prezentare a făcut și profesorul oneștean Bogdan Romandaș.
La simpozion au fost prezenți și Mihaela Chelaru – directoarea Serviciului Arhivele Statului Bacău și reprezentanți ai Filialei „Corneliu Chirieș” Bacău a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – președintele Dănuț Voicu și secretarul executiv Petru Done.

În deschiderea seminarului, dr. Alin Popa a propus asistenței „un dialog sincer despre adevăruri care dor, pe subiecte sensibile din istoria României, pe marginea unei teme dramatice, holocaustul – forma de manifestare a antisemitismului, a urii împotriva evreilor”. Vorbitorul a subliniat că o temă pe acest subiect a fost foarte greu acceptată în țara noastră și încă mai sunt voci care susțin această atitudine. Abia în anul 2004 s-a recunoscut, la noi, oficial, holocaustul. În zona Moldovei și în unele localități băcăuane, precum Moinești, Bacău sau Buhuși, dar și în mediul rural, au trăit foarte mulți evrei, acum însă tot mai puțini.
În alocuțiunile lor, vorbitorii au explicat în ce a constat holocaustul în România, care au fost perioadele în care au fost prigoniți evreii și care au fost motivele invocate. De asemenea, au fost nominalizate personalități ale vremii care au determinat sau au împins la astfel de acte. Dar, au fost subliniate și meritele evreilor în dezvoltarea economică și socială a comunităților în care au trăit.
Intervenția președintelui Hainrich Brif a fost pe un suport emoțional: și pentru că reprezintă comunitatea evreilor băcăuani, care astăzi mai are doar circa 100-150 de membri cu tot cu afiliați, dar și pentru că chiar familia sa a fost victima prigoanei.
Toate alocuțiunile au fost scurte lecții de istorie, din care am aflat multe aspecte pe care poate încă nu le cunoșteam.



Cu prezentarea „Intoleranța politică: rădăcinile antisemitismului la români”, Bogdan Romandaș, pasionat profesor de istorie la Colegiul „Cantemir” din Onești, a făcut o veritabilă și interesantă incursiune în istoria holocaustului.
Pe temele puse în discuție au vorbit și câțiva dintre participanți, unii profesori, precum Corina Stoian, care se pregătesc pentru viitoarele lecții cu elevii din licee pe tema holocaustului, în Israel, inclusiv la Memorialului Victimelor Holocaustului, Yad Vashem, instituție oficială a Statului Israel constituită în 1953 la Ierusalim. Scurte intervenții au avut și scriitorul Doru Ciucescu și Mihaela Chelaru.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri