Intreaga politica energetica a Uniunii Europene tinde catre sectorul nepoluant. Nu este un secret pentru nimeni ca Germania este lider in acest domeniu, exemplul sau fiind preluat de toate statele care nu sunt membre ale UE doar cu numele. Romania sta extrem de prost la acest capitol, in ciuda faptului ca sunt alocate fonduri substantiale, nerambursabile, pentru sustinerea investitiilor in energia provenita din utilizarea resurselor regenerabile.
Cu pasi inceti, dar siguri, ne apropiem de o epoca post-petroliera, ceea ce implica o cautare asidua a unor noi surse de producere a energiei. La criza combustibililor fosili se adauga un factor ce nu poate fi minimalizat, cel al emisiilor de carbon, care duc la potentarea efectului de sera, ale carui efecte deja se fac simtite, in ciuda politicilor de minimalizare a acestei chestiuni duse de marii investitori din industria petroliera. In acest context, statele Uniunii Europene, conduse detasat de Germania, au dezvoltat noi tehnologii pentru producerea energiei din surse nepoluante. Germanii se afla pe primul loc in lume ca producatori de centrale eoliene, si sunt un pol al cercetarilor privind scoaterea pe piata a unor panouri solare care sa fie apte sa capteze cat mai mult din energia transmisa de Soare. Modelul a fost preluat si de majoritatea statelor Uniunii Europene care au inteles implicatiile unor investitii in sursele de energie alternativa, nepoluante. La granita cu Bulgaria, grecii intampina vizitatorii cu o padure de centrale eoliene. Aproape fiecare acoperis din insorita Grecie poarta un panou solar, instalat cu subventii de la stat. La noi, acoperisurile au parte, in cel mai bun caz, de cate o antena parabolica. Fara subventii.
Sute de milioane de euro pentru energie nepoluanta
Pentru investitorii dornici sa scoata profit fara a polua mediul inconjurator a fost pusa la punct o adevarata strategie pentru sustinerea acestui gen de afaceri. Intreg teritoriul Romaniei este declarat eligibil pentru astfel de investitii. Fondurile europene sunt alocate conform axei prioritare 4 a POS (Planul Operational Sectorial), „Cresterea eficientei energetice si a securitatii furnizarii in contextul combaterii schimbarilor climatice”. Bugetul alocat sustinerii acestui tip de investitii, pana la finele lui 2012, este de 200 milioane de euro, din care mai bine de trei sferturi sunt bani nerambursabili veniti prin Fondul European de Dezvoltare Regionala. Astfel de investitii pot fi subventionate in procent de maxim 50%, suma fiind mai mare cu 20% pentru intreprinderile mici si 10% pentru cele mijlocii. Indiferent de anvergura investitorului, minimul contributiei acestuia trebuie sa fie de 30% din totalul cheltuielilor eligibile.
La Bacau degeaba bate vantul
In judetul Bacau s-au auzit doar zvonuri despre eventuale investitii in sectorul energiei nepoluante. Concret, nu s-a facut absolut nimic. Peste tot pe la noi au fost preferate investitiile in cu totul alte ramuri, iar autoritatile nu s-au deranjat sa popularizeze potentialul investitional al energiei „verzi”. Factorii decizionali s-au cramponat de atragerea unor noi si noi investitii in domeniul hipermarket-urilor, uitand ca si patronii de magazine trebuie sa respire. Ca si angajatiii din aparatul administrativ, de altfel. Pentru autoritatile bacauane, centralele eoliene sau panourile solare dau bine doar la televizor.
Scris de Emilian Berceanu
