România a produs, în perioada ianuarie–mai 2025, o cantitate de 3,151 milioane tone echivalent petrol (tep) de gaze naturale utilizabile, în ușoară scădere față de aceeași perioadă din 2024, când se înregistraseră 3,205 milioane tep. Diferența de minus 54.500 tep (echivalentul a 1,7%) a fost comunicată de Institutul Național de Statistică (INS), în contextul unei piețe tot mai volatile și dependente de tendințele externe.
În contrast cu această reducere marginală a producției interne, importurile de gaze naturale au explodat, ajungând la 1,066 milioane tep, în creștere cu peste 61% față de primele cinci luni ale anului trecut. Creșterea netă – 403.700 tep – sugerează o cerere sporită pe piața locală, nesatisfăcută de resursele interne, dar și o posibilă repoziționare strategică a României în rețeaua regională de tranzit și distribuție.
Proiecții optimiste pentru următorii ani: producția crește, importurile scad
În pofida acestui dezechilibru temporar, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) păstrează un ton optimist privind evoluția sectorului gazelor naturale. Conform Prognozei echilibrului energetic, România va înregistra creșteri anuale constante ale producției, pe fondul extinderii capacităților de exploatare, inclusiv prin intrarea în funcțiune a unor noi proiecte din Marea Neagră.
Astfel, pentru întreg anul 2025, CNSP estimează o producție totală de 7,79 milioane tep, în creștere cu 1,5% față de 2024. În 2026, nivelul ar urma să ajungă la 7,907 milioane tep (+1,5%), iar în 2027 la 8,176 milioane tep, echivalentul unei creșteri de 3,4%.
Pe partea de importuri, tendința este inversă. Odată cu creșterea producției autohtone, România ar urma să își diminueze gradual dependența de gazul din import, cu un ritm de reducere estimat la 7,6% în 2025, 2,7% în 2026 și 6% în 2027. Astfel, cantitatea importată ar urma să scadă la 2,211 milioane tep în 2025, 2,150 milioane tep în 2026 și 2,022 milioane tep în 2027.
Situație tranzitorie sau dezechilibru structural?
Diferențele între prognoză și realitatea din primele luni ale lui 2025 ridică semne de întrebare. De ce au crescut atât de mult importurile într-o perioadă în care, teoretic, România ar trebui să își consolideze producția internă?
Explicațiile pot varia: de la întârzieri în lansarea noilor exploatări offshore, la presiuni comerciale din partea operatorilor care aleg să importe gaze ieftine în perioadele de preț redus pe piața internațională. De asemenea, creșterea importurilor ar putea fi influențată de tranzitul de gaze către alte piețe, cum ar fi Ungaria sau Serbia, în contextul strategiei României de a deveni un nod energetic regional.
Provocări persistente în infrastructură și investiții
Pentru ca estimările optimiste ale CNSP să se concretizeze, este esențial ca investițiile în infrastructură – atât în exploatare, cât și în transport și stocare – să fie realizate la timp. Proiectele din Marea Neagră, în special Neptun Deep, sunt privite ca piloni-cheie ai independenței energetice a României. Însă întârzierile birocratice și climatul legislativ instabil rămân riscuri majore.
Concluzie: România, la răscruce de drumuri energetice
Deși România rămâne unul dintre puținele state din UE cu rezerve considerabile de gaze naturale, datele actuale arată că drumul spre autosuficiență și rol regional în domeniul energetic este departe de a fi parcurs integral. Primele luni din 2025 reflectă o dependență temporară mai mare de importuri, în contradicție cu obiectivele declarate.
Totuși, dacă proiectele anunțate vor fi implementate la timp, România ar putea – în doar câțiva ani – reduce presiunea externă, devenind nu doar autosuficientă, ci și un exportator net de securitate energetică în regiune.
