E greu de spus încotro ne îndreptăm. Uneori chiar mă îndoiesc de faptul că ne îndreptăm undeva și nu rătăcim în cerc. Repetăm la nesfârșit aceleași istorii și aceleași greșeli fără să învățăm nimic din eșecuri. Ajungem, iar, la cumpăna istoriei, nepregățiți de schimbările pe care le simțim. Nu gândim și nici nu încercăm să punem cap la cap evenimentele ca să tragem o concluzie. Nu vrem sau nu putem?

Dependenți de rețele sociale, de bule, de gândirea magică, de gânditul în șabloane, credem că deținem adevărul absolut. De fapt, suntem manipulați la o scară cum nu s-a mai văzut în istorie. Pentru că mașinile care sunt folosite să ne sfătuiască știu totul despre noi iar noi le furnizăm de bună voie toate secretele. Iar algoritmii ne cataloghează în funcție de ceea ce gândim, ce ne place, ce citim, cum reacționăm. Și, apoi, ne livrează ceea ce știu că ne place. Știrile care ne validează pre-convingerile.

Algoritmul are grijă să nu ne arate informații care ne contrazic ideile. Ne arată ceea ce ne dorim. Produse despre care am scăpat cuvinte într-o conversație, pe care le-am căutat în magazinele online. Ne arată oameni care au aceleași idei, aceleași interese. Dar mașinile nu sunt de capul lor. Sunt programate de alți oameni. Care au propriile interese. Sau care comercializează informațiile despre noi.

Poate un partid politic are nevoie de votanți. Un producător de pantofi vrea să vă vândă un nou produs. O nouă religie caută adepți. Și așa mai departe. Ei plătesc și primesc ceea ce au nevoie. Pe voi. Sunteți doar niște numere în niște mașini de calcul. Și fiecare număr are o sumă de atribute. Clientul vrea oameni cu respectul de sine minuscul, cărora le pute tot ceea ce este național și care se consideră ecologiști?

Algoritmii caută aceste caracteristici iar mașinile îi pun la dispoziția clientului. O mie, o sută de mii, un milion de oameni cu aceste caracteristici vor vedea postări care au legătură cu noul pantof fabricat în străinătate din materii prime artificiale, la prețuri de 3-4 ori mai mari decât orice alt produs similar. Și-l vor cumpăra. Marketing + control social = love. Uneori pare că jihadul butlerian (“Să nu-ţi faci maşină după asemănarea minţii omului”- Dune, F. Herbert) ar putea fi ultima soluție pentru a ne salva sufletele…



PUBLICITATE