Costul inputurilor în agricultură a crescut de patru-cinci ori, mai ales de la declanșarea războiului din Ucraina. Creșterea a început odată cu criza gazelor, de dinaintea conflictului armat de la granițe, urmată de cea a carburanților. Pe deasupra, apare și neajunsul lipsei precipitațiilor, din ultimele luni, inclusiv din iarna recent încheiată.
Fermierii se plâng că, din cauza sistării activității, în luna decembrie, la combinatul de îngrășăminte Azomureș, dublată de războiul din Ucraina, fertilizatorii se găsesc din ce în ce mai greu. În plus, și prețul acestora a crescut fulminant, pe lângă restul inputurilor din agricultură – motorină, ierbicide, fungicide și insecticide. Și asta în plină campanie de primăvară, când nevoia de îngrășăminte este poate cea mai mare, întrucât fără fertilizatori, scade în mod dramatic producția. Iar, efectul imediat este creșterea prețurilor alimentelor, cu cel puțin 20%, spun economiștii. „Este simplu de înțeles, dacă socotim că, de exemplu, tona de uree care, anul trecut, costa 1.400 de lei, acum nu o găsești sub 5.000 de lei. Apoi, motorina care, în 2021, era 4,5 lei – 5 lei, acum este peste 8 lei litrul. Mergem mai departe și vedem că, la semințe, adaosul de acum, în comparație cu nivelul de preț din 2021, este de 15 – 20%, iar la ierbicide, fungicide și insecticide, este o creștere de 20 – 30 %”, spun fermierii băcăuani. Deși prețurile pot fi negociate în funcție de cantitate, un sac de 50 de kg cu azotat de amoniu care, la începutul anului trecut, costa 50-60 de lei, în prezent se vinde cu …260 de lei, indiferent de cantitatea comandată, după ce, în noiembrie, prețul era de peste 80 de lei.
„Fără îngrășământ, în doi ani de zile, dăm faliment”
Înainte, fermierii puteau alege de unde să se aprovizioneze cu îngrășăminte, dar acum, după declanșarea conflictului din Ucraina, când exporturile din această țară și din Federația Rusă au fost sistate complet, lumea nici măcar nu mai întreabă de proveniență, acceptând orice ofertă, din orice țară. Prin urmare, au rămas, ca variante, produsele importate din Azerbaidjan și Egipt, cu marele dezavantaj al creșterii prețurilor, la toate aceste produse. „Imaginați-vă că îngrășămintele s-au scumpit cel mai mult, de trei – patru ori față de anul trecut. Efectele crizei îngrășămintelor se vor resimți al naibii de tare la toamnă, pentru că, mă gândesc, mai toți marii fermieri au reușit să-și procure cât de cât din necesarul pentru primăvară. Unii se sperie că motorina și-a dublat prețul, dar ureea e mai scumpă de patru ori. Plus că nu se mai găsește. Or, cele mai mari cantități veneau de la ucrainieni, pentru că le videau mai ieftin. Totul se leagă, pentru că gazul metan, materia primă din care se fac îngrășămintele pe bază de azot, era adus de la ruși”, explică Viorel Ilaș, unul dintre marii fermieri din județul Bacău, cu terenuri cultivate în zonele Ardeoani și Sănduleni. De reținut că, anterior crizei războiului din Ucraina, producția de îngrășăminte din Europa s-a scumpit enorm, ca efect al creșterii prețului la gaze. Partea proastă este că restul producătorilor, în special cei din lumea arabă, nu fac față necesarului de îngrășăminte din zona Europei. „Vă spun că dacă prețul gazelor va rămâne la acest nivel, extrem de ridicat, vor fi probleme mari, în următorii doi ani, în privința îngrășămintelor pe bază de azot, care este principalul element în dezvoltarea plantei. Fără îngrășământ, în doi ani de zile, dăm faliment. Anul ăsta, să zicem că mergem în virtutea inerției, dar la anul…vai de noi”, mai spune fermierul Ilaș.
Visând, cu ochii deschiși, la comorile pierdute din industrie
În aceste condiții, agricultorii regretă dispariția din sistem a combinatului Amurco, redenumit ROM Fertilizers (fostul CICh – Sofert) Bacău, deținut de grupul InterAgro al miliardarului Ioan Niculaie. Fost ofițer de Securitate, acesta a fost închis pentru 5 ani, sub acuzația de instigare la evaziune fiscală, instigare la spălarea banilor şi cumpărare de influenţă. La fel ca și restul combinatelor fanion de îngrășăminte (Nitroporos Făgăraş Ga Pro Co Săvineşti, Donau Chem Turnu-Măgurele, Chemgas Slobozia, Viromet Victoria), toate cumpărate de Ioan Niculaie, și Amurco a ajuns la fier vechi. Și asta în ciuda falsei campanii mediatice, de dezinformare, declanșate de Ioan Niculaie, după tipicul serviciilor secrete, în privința repornirii colosului industrial de la periferia Bacăului. Ca o paranteză, combinatele de îngrășăminte deținute de Ioan Niculaie, împreună, consumau gaze cât întrega populație a României. „Amurco?! Păi, Amurco făcea cel mai bun îngrășământ chimic din România. Producea DAP (diamoniu fosfat), îngrășământul numărul 1 pe bază de fosfor din lume, (folosit, de ex., și ca activator de creştere a drojdiilor în timpul fermentaţiei alcoolice n.r.). dar făcea și uree de foarte bună calitate. Amurco era aur pentru România , dacă ar fi mers”, spun fermierii băcăuani.
Seceta, capac peste toate
Însă, de departe, problema cea mare rămâne lipsa apei din sol. Astfel, pe lângă criza fertilizatorilor, lipsa precipitațiilor, menite să dizolve îngrășământul din sol, pune în pericol culturile din acest an. De altfel, în toată țara, a fost înregistrată o secetă apăsătoare, în ultimele luni. „Nu scăpăm de griji, dar măcar o ploaie bună ne-ar mai da speranțe să mergem mai departe, să putem intra la semănat, în condiții normale. Îngrășământul pe care am apucat să-l dăm stă deasupra, pentru că n-a plouat deloc. Ar trebui măcar vreo 30 de litri pe metrul pătrat. Măcar. Sigur că, după aceea, va trebui să plouă mereu, cât de mult. Știți cum se zice: «Plouă în mai, avem mălai»”, spun fermierii. Din păcate, nici măcar hibrizii de porumb sau grâu, rezistenți la secetă, nu fac față lipsei acute de apă din sol. Specialiștii americani din cercetare lucrează la elaborarea unui hibrid de porumb, transaltând o genă de la cactus, care se crede că va face să reziste planta la secetă. Până să ajungă inovația în producție, o variantă mai credibilă și mai lesne de pus în practică ar fi dezvoltarea sistemelor de irigații, distruse de hoții de fier vechi, dar și de aplicarea legilor fondului funciar. „Pentru noi, cei din zonă, e dificil, pentru că aici nici în trecut nu a fost Organizație a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații – OUAI. Pe de altă parte, eu nu pot să fac proiecte de finanțare europeană, în lipsa unui OUAI, iar pentru că terenul este foarte fărâmițat, nefiind al meu, ci luat în arendă, nici nu pot face investiții pe termen lung. Pentru că e posibil ca proprietarul, la anul, să nu ți-l mai dea în arendă. Bașca, nici statul nu te lasă să irigi din apa freatică, considerând că apa este proprietatea statului”, conchide fermierul Viorel Ilaș
Efecte în lanț
Din păcate, necazul agricultorilor se va extinde peste tot, în lanțul alimentar. Și asta pentru că, de afacerile din agricultură va depinde restul verigilor din economie, mai ales industria alimentară. Bunăoară, numai dacă luăm în calcul că grâul a atins cotele cele mai mari, la începutul anului, trecând peste 300 de euro tona. Războiul de la graniță, însă, a provocat haos pe bursele de cereale europene, prețul grâului fiind în creștere din nou, în ultima perioadă. În prezent, cereala-vedetă a depășit pragul de 400 de euro pe tonă. În aceste condiții, în prețul pâinii, dar și al tuturor alimentelor, este foarte posibil să crească, cu peste 20%, față de anul trecut. Pe de altă parte, scumpirea cerealelor ca urmare a creșterii prețului îngrășămintelor produce efecte și în ograda producătorilor de carne, întrucât animalele vor consuma hrană mai scumpă. Or, furajele reprezintă 75% din costul total al animalelor. Deja s-a văzut asta de Paște, când prețul mieilor a atins cote de neimaginat – 40 de lei / kg, în piețe, 50 – 60 de lei/kg, în magazine.
Potrivit Direcției pentru Agricultura Județeană (DAJ)Bacău, „prețul imputurilor pentru campania de însămânțări de primavară pot să difere, în funcție de tehnologia aplicată de fermieri, de modernitatea utilajelor folosite, dar și de firmele de la care aceștia cumpără produsele – importatori direcți sau distribuitori ai acestora”. „Cantitatea cumpărată poate fi, de asemenea, un factor de cost însemnat, întrucât pentru cantități mai mari se aplică reduceri de preț”, au precizat reprezentanții DAJ Bacău. Din analiza acestora, reiese că prețul motorinei a crescut de la 4,5 lei/l, în anul 2020, la 8,30 lei/l, în prezent, creșterea fiind de aproximativ 84 %. La semințele de grâu, de exemplu, prețul a fost, în toamna anului 2020, de aproximativ 2,00 lei/kg, iar în toamna anului 2021, a ajuns la aproximativ 2,50 lei/kg, rezultând o creștere de circa 25%. Prețul pentru sămânța de porumb, în schimb, a crescut de la 580 lei sacul cu 80.000 de boabe, în anul 2021, la 750 lei/sac, în anul 2022, creșterea de preț fiind de 29%. La pesticidele folosite la culturile agricole, prețul a crescut, în anul 2022, față de 2021, cu 10%, iar la îngrașamintele chimice, diferența era de 163% la uree (1.900 lei pe tonă, în anul 2021, 5.000 de lei, în acest an), 150%, la îngrășământul complex ( în anul 2021, o tonă costa 1.600 lei, iar în acest an este de 4.000 de lei).
