În stațiunea Slănic Moldova a ajuns la final cel mai inovator program din România de colectare separată a deșeurilor organice, intitulat semnificativ „Slănic compostează”.

Din luna august, locuitorii orașului au beneficiat de un program pilot de reducere a deșeurilor menajere, de valorificare a deșeurile organice și biodegradabile prin compostare și de prevenire a producției de deșeuri în viitor. Proiectul a fost aplicat în cartierele Slănic Moldova, Cireșoaia și Cerdac ale orașului și a făcut parte din programul „Slănic compostează” propus de Asociația de Artă In Context Slănic Moldova, alături de Primăria Slănic Moldova, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare (ADIS) Bacău și compania Biodeck.

Scopul proiectului a fost de a informa locuitorii și agenții economici despre beneficiile depozitării selective a deșeurilor, dar și de acțiune concretă, prin distribuirea de saci biodegradabili la blocurile de locuințe și restaurante și colectarea separată a deșeurilor compostabile. Primăria a amplasat containere dedicate acestei cauze și a transportat deșeurile colectate la stația de compostare, în timp ce ADIS a distribuit materiale informative despre importanța compostării. Iar Biodeck a furnizat saci biodegradabili și compostabili pentru colectarea materiei organice.

Proiectul a fost derulat în perioada din luna august până la început de noiembrie. Dar în perioada 9 august-9 septembrie Asociatia de Artă In Context Slănic Moldova a desfășurat și a treia ediție a rezidenței sale internaționale de artă contemporană pe aceeași temă. Artiști din Islanda și România au lucrat împreună pe tema «Compost» – o metaforă care sugerează potențialul artei de a transforma stațiunea într-un teren fertil pentru noi forme de cunoaștere și, în același timp, un apel concret la acțiune pentru reducerea producției de deșeuri și reciclarea lor prin proiectul «Slănic reciclează».

„Mai puțin de 10% dintre locuitorii stațiunii au arătat însă interes față de acest proiect – spune Alina Georgiana Teodorescu, managerul de proiect. Dintre cele zece unități de alimentație publică invitate la acțiune, numai patru au acceptat demersul. În consecință, organizatorii au propus diversificarea metodelor de comunicare a campaniei prin participarea la întâlniri comunale și consilii profesorale în școlile de pe Valea Slănicului. Dar reacțiile au fost și așa sub așteptări. S-au invocat lipsa de timp și programele clasice ale orelor de dirigenție.”
Alina Georgiana Teodorescu, managerul proiectului „In Context”

Petru Done, Romulus Dan Busnea