Prof. univ. dr., cercetător ştiinţific gradul I Stelian-Traian Dumistrăcel a primit ieri din partea Universității „Vasile Alecsandri” titlul de Doctor Honoris Causa. Decernarea acestui titlu a fost stabilită în comisia formată din prof. univ. dr. ing. Valentin Nedeff, preşedinte, prof. univ. dr. ing. Carol Schnakovszky, rectorul universității, prof. univ. dr. Rodica Zafiu, prof. univ. dr. Vasile Spiridon, conf. univ. dr. Cristina Cîrtiță – Buzoianu, conf. univ. dr. Brînduşa-Mariana Amălăncei și conf. univ. dr. Luminiţa Drugă.
Din impresionanta activitate didactică și științifică a profesorului Stelian Traian Dumistrăcel amintim: este membru al Uniunii Scriitorilor din România (2010), colaborator la reviste literare (peste 400 de articole cu tematică generală de cultivare a limbii), autor a 10 volume, coautor la 12 volume și peste 300 de studii şi articole din domeniul lingvisticii, tipărite în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate (Franţa, Germania, Republica Moldova), precum şi în volume ale unor manifestări ştiinţifice internaţionale desfăşurate în aceste ţări, dar şi în Italia şi Spania. A contribuit la dezvoltarea şi perfecţionarea activităţilor academice în cadrul Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău ca profesor asociat la Facultatea de Litere, în perioada 2004 -2005, coordonator de teze de doctorat, susţinute de cadre didactice ale Facultăţii de Litere, prin participarea la proiecte de cercetare și ca membru în comitetul ştiinţific şi colaborator al revistei „Studii şi cercetări ştiinţifice. Seria filologie”.
În ceea ce priveşte specificul activităţii şi realizările deosebite ale prof. univ. dr. Stelian-Traian Dumistrăcel, sunt de reţinut următoarele aspecte:
1. Abordarea raporturilor dintre limba literară şi graiurile dacoromâne din perspectivă socio- şi psiholingvistică;
2. Introducerea informatizării, prin editarea asistată de calculator, în cartografia lingvistică românească, în colaborare cu specialişti de la Institutul de Informatică Teoretică al Filialei Iaşi a Academiei Române (prin Prospectul la vol. III din NALR. Moldova şi Bucovina şi publicarea vol. III şi IV din acest Atlas);
3. Promovarea cercetării monografice, interdisciplinare a elementelor autohtone din vocabularul limbii române;
4. Introducerea, în lingvistica românească, a conceptului de „variabilă geografică”, aplicat la analiza semantică şi stilistică;
5. Schiţarea tipologiei istorice, genealogice şi funcţionale a frazeologismelor româneşti din perspectiva antropologiei culturale;
6. Lansarea, în colaborare cu Institutul de Lingvistică de la Chişinău, a proiectului de recuperare, în spiritul activităţii Şcolii Sociologice Gusti, a moştenirii culturale aparţinând comunităţilor rurale din localităţile dispărute şi strămutate în cursul regimurilor totalitare din a doua jumătate a secolului al XX-lea, prin anchete desfăşurate în Moldova istorică;
7. Introducerea, în bibliografia şi exegeza de profil românească, a unor lucrări ale lui Eugeniu Coşeriu, figură centrală a lingvisticii contemporane; preluarea de teme şi aplicarea teoriei coşeriene în teze de doctorat;
8. Reevaluarea, din perspectiva retoricii clasice şi a pragmaticii moderne, a statutului „stilurilor funcţionale” ale limbii române, pornind de la analiza limbajului publicistic.
Stelian-Traian Dumistrăcel s-a născut pe 19 august 1937 (Zvoriştea, jud. Suceava), este absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi (1958) și doctor în filologie al aceleiaşi universităţi (1974).
S-a specializat şi a participat la stagii de documentare în Germania pe lângă profesorii şi specialiştii renumiți în 1967, 1969, Berlin (Werner Bahner), dar şi ca bursier DAAD, 1975, Tübingen (Eugenio Coseriu), Heidelberg (K. Baldinger), Bonn (H. Meier), Marburg/Lahn (L.-E. Schmidt), 1991, Tübingen, Heidelberg, Mannheim; în Franţa, 1977, Paris (M.-R. Aurembou), Lyon (Gaston Tuaillon), Toulouse (J.-L. Fossat, X. Ravier). Conducător de doctorat la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi din 1990, în specialitatea „Filologie” (12 doctorate susţinute şi recunoscute, începând din anul 2001).
Este membru în colegiul de redacţie al publicaţiei Institutului, „Anuar de lingvistică şi istorie literară” (secretar ştiinţific de redacţie în 1962; redactor şef din 1990), reprezentând colaborarea la apariţia a 43 de tomuri); membru în colegiul de redacţie al revistei „Limba română” – Chişinău şi în consiliul academic al publicaţiei „Philologica Jassyensia”.
Atribuţii organizatorice: şeful Sectorului de lexicologie-lexicografie, dialectologie şi toponimie între anii 1970–1974; director adjunct onorific al Institutului între anii 1975 şi 1984; şeful Departamentului de dialectologie (din 1990 până în decembrie 2010).
2. Activitatea didactică
Între 1992–2000, ca profesor invitat, cursuri la Departamentul de limbă şi literatură română pentru studenţi străini (din Republica Moldova şi din Ucraina) de la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.
Între 1997–2000, profesor titular la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie de la Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; cursuri de istoria limbii române, etnostilistică, introducere în lexicografie; cursuri la masteratele de la secţia de Litere („Lingvistica textului”) şi de Istorie („Etnolingvistică danubiană”).
În anul universitar 2004–2005, cursurile masterale „Antropologia comunicării”, „Cuvânt–text–discurs” şi „Strategii argumentative în discursul publicitar”, la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Facultatea de Litere, specializarea „Ştiinţe ale comunicării şi ale limbajului”.
Din anul 1997, profesor asociat, iar, din 2001, profesor titular la Departamentul de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al.I. Cuza”; profil didactic: cursuri în domeniile „Discursul jurnalistic” (fonetică aplicată, gramatică, lexic; stilistică şi retorică); „Elemente de pragmatică a comunicării”, la masteratul de profil de la Departamentul de Jurnalistică; la Şcoala Doctorală de la Facultatea de Litere (din anul 2005): „Stilistică generală” şi „Filosofia limbajului”.
La aceeaşi Universitate, anterior: cursuri de dialectologie, ca suplinire, la Facultatea de Litere, între anii 1963–1968; profesor asociat la Facultatea de Istorie, între anii 1991–2000 (cursuri de etolingvistică).
Profesor invitat la „Friedrich-Schiller-Universität Jena” (semestrul de iarnă al anului universitar 1996/1997). Conferinţe ca invitat la Universităţile din Jena (1995, 1996) şi Heidelberg (1996); ciclu de lecţii „Frazeologia românească şi «discursul repetat»” la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, Republica Moldova (mai, 2003).
Activitatea în comisii pentru acordarea de titluri ştiinţifice:
– Membru în comisii pentru acordarea titlului de „doctor”, la Universităţile din Iaşi (conducători: G. Istrate, patru teze; Liviu Leonte, Al. Zub, Traian Diaconescu, Const. Frâncu, Petru Zugun, Ioan Lobiuc, Eugen Munteanu, Constantin Sălăvăstru), Bucureşti (conducători: Valeria Guţu Romalo, două teze; Lucia Wald, Paul Miclău, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu) şi Cluj-Napoca (conducere: Elena Dragoş).
– Membru în comisia pentru acordarea titlulului de „doctor habilitat în ştiinţe filologice” al Universităţii de Stat Chişinău: Gheorghe Colţun (2002).
– Membru în comisiile de „laudatio” pentru acordarea titlului de „doctor honoris causa” următorilor lingvişti şi filologi: Eugeniu Coşeriu (Universităţile din Suceava, 2000, şi Galaţi, 2001); G. Tohăneanu (Universitatea din Galaţi, 2000); Ion Brezeanu (Universitatea din Galaţi, 2000); Marius Sala (Universitatea din Suceava, 2006; Universitatea din Galaţi 2010).
Pensionat la data de 1 octombrie 2006, continuând, ca profesor invitat, cursurile la Departamentul de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi la Şcoala Doctorală a Facultăţii de Litere.
3. Activitatea de cercetător ştiinţific
Între 1958–1997, cercetător ştiinţific (principal) la Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” al Filialei Iaşi a Academiei Române. Cercetări în domeniul dialectologiei române şi generale, al romanisticii, lexicologiei, al etnostilisticii şi al pragmaticii comunicării. După încadrarea cu ½ normă, între 1997–2014, în prezent, coordonator al proiectului prioritar al Departamentului de Dialectologie şi Sociolingvistică de la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” al Filialei Iaşi a Academiei Române.
Activitate în cadrul Institutului:
– Coordonarea lucrărilor la proiectul NALR. Moldova şi Bucovina, activitate din care a rezultat redactarea şi publicarea a opt volume din această serie, apărute între 1987 şi 2014, şi apariţia volumului de teorie a domeniului, Ancheta dialectală ca formă de comunicare (1997);
– Membru în Comitetul Naţional Român pentru Atlas linguarum Europae şi Atlas linguistique roman şi colaborator la aceste proiecte internaţionale. Participant la Congresele Internaţionale de Lingvistică şi Filologie Romanică de la Bucureşti (1968) şi de la Napoli (1974), la manifestări internaţionale de românistică (München, 1993; Tübingen, 1995), la congrese de dialectologie romanică (Aix-en-Provence, 1974; Palermo, 1990), la Colocviile Comitetului Internaţional pentru Atlas linguistique roman (Aussois, Franţa, 1992; Barcelona, 1994; Grenoble, 1996) şi la numeroase manifestări ştiinţifice desfăşurate, după 1991, la Chişinău şi la Bălţi;
– Lansarea (în 1993) şi coordonarea proiectului „Graiurile româneşti de la est de Carpaţi. Socio- şi etnotexte”, în colaborare cu Institutul de Lingvistică de la Chişinău al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova; efectuarea de anchete de profil în 30 de localităţi din Moldova istorică (în desfăşurare);
– Colaborarea la revizia a trei volume din Dicţionarul limbii române, serie nouă, apărute între anii 1987 şi 1992;
– Obţinerea a două granturi ale Academiei Române (nr. 4142/1995 şi 5542/1996);
– Susţinerea, ca invitat, a cinci conferinţe la Academia Română, în cadrul ciclului „Limba română şi relaţiile ei cu istoria şi cultura românilor” (Bucureşti, 1996, 2004, 2007, 2010, 2012);
– Obţinerea Premiului „Timotei Cipariu” al Academiei Române pe anul 1978, pentru lucrarea Influenţa limbii literare asupra graiurilor dacoromâne. Fonetica neologismului.
4. Activitatea publicistică
Profesorul Stelian-Traian Dumistrăcel este autor a 10 volume, coautor la 12 volume; peste 300 de studii şi articole din domeniul lingvisticii, tipărite în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate: Franţa („Revue de linguistique romane”), Germania („Balkan-Archiv”), Republica Moldova („Revistă de lingvistică şi ştiiinţă literară”, „Limba română”) şi în volume cu lucrările unor manifestări ştiinţifice internaţionale desfăşurate în aceste ţări, ca şi în Italia şi Spania.
Colaborator la „Iaşul literar”, „Convorbiri literare”; cu rubrici permanente la „Cronica”, „Revista română”, „Contemporanul” (1996) şi la cotidienele „Monitorul”, „Ziarul de Iaşi” („Cuvinte acoperite”, „Transitoria”), „Lumina” („Lumea cuvântului”) şi la revista „Dacia literară” („Spaţiul cuvântului”): peste 400 de articole cu tematică generală de cultivare a limbii. Realizator al unei emisiuni de profil („Limba ce-o vorbim”) la canalul TV „Europa Nova” (în anii 1995–1997); colaborări permanente la Studioul de Radio Iaşi şi, intermitente, la „Radio România Cultural” (cu aceleaşi preocupări). Consultant, în mass-media, în probleme de pragmatică a comunicării, de socio- şi psiholingvistică şi de cultivare a limbii.
5. Volume publicate
A. Autor unic:
– Cuvintele, încotro? Lingvistică pentru toate televiziunile, Iaşi, Editura Polirom, 2017;
– Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii, ediţia a II-a, cu un Supliment de analiză pragmatică, Iaşi, Casa Editorială Demiurg Plus, 2011;
– Discursul repetat în textul jurnalistic. Tentaţia instituirii comuniunii fatice prin mass-media, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2006;
– Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcţionale, Iaşi, Institutul European, 2006;
– Până-n pânzele albe. Expresii româneşti. Biografii – motivaţii; ediţia a II-a a volumului Expresii româneşti…, revăzută şi augmentată, Iaşi, Institutul European, 2001;
– Expresii româneşti. Biografii – motivaţii, Iaşi, Institutul European, 1997 (ediţia I);
– Sate dispărute – sate ameninţate, Iaşi, Institutul European, 1995;
– Lupta în jurul literei â şi demnitatea Academiei Române, Iaşi, 1993;
– Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980;
– Influenţa limbii literare asupra graiurilor dacoromâne. Fonetica neologismului, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978;
– Neologismul în graiurile populare româneşti, pe baza Atlasului lingvistic român; rezumatul tezei de doctorat (conducător ştiinţific prof. dr. doc.G. Istrate), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 1974.
B. În colaborare:
– Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. IV, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2014, lucrare distinsă cu premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române (Stelian-Traian Dumistrăcel are statutul de coautor şi coordonator al lucrării);
– Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. III, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2007;
– Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. III, Prospect, Iaşi, EdituraUniversităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2005;
– Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. II, Iaşi, Editura Academiei Române, 1997;
– Noul Atlas lingvisitc al României. Moldova şi Bucovina, vol. I (hărţi şi material necartografiat), Bucureşti, Editura Academiei, 1987;
– Noul Atlas lingvisitc al României. Moldova şi Bucovina (volumul introductiv). Date despre localităţi şi informatori, Bucureşti, Editura Academiei, 1987.
C. Ediţii:
Eugen Coşeriu, Lingvistică din perspectivă spaţială şi antropologică. Trei studii, Chişinău, „Ştiinţa”, 1994.
D. Principale colaborări:
– la Atlasul lingvistic român pe regiuni. Sinteză, vol. I (coord. N. Saramandu), Bucureşti, Editura Academiei Române, vol. I, 2005; vol. II, 2012
– la Dicţionarul explicativ ilustrat al limbii române (coord. Eugenia Dima), Chişinău, Editurile ARC şi GUNIVAS, 2007;
– la Dicţionarul limbii române (serie nouă), t. X, partea a II-a (1987), partea a III-a (1990) şi partea a IV-a (1992), Bucureşti, Editura Academiei Române.
6. Contribuţia la dezvoltarea Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău
Prof. univ. dr. Stelian-Traian Dumistrăcel a contribuit la dezvoltarea şi perfecţionarea activităţilor academice în cadrul Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău prin următoarele tipuri de realizări:
– profesor asociat în cadrul Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău în perioada 2004–2005, când a susţinut cursuri în cadrul Masteratului de Ştiinţe ale comunicării şi ale limbajului („Etnolingvistică”, „Antropologia comunicării”);
– coordonator de teze de doctorat susţinute de cadre universitare ale Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău: Brînduşa-Mariana Amălăncei, „Retorica şi pragmatica discursului publicitar” (2002–2006); Petronela Savin, „Frazeologia privitoare la alimentaţia omului” (2004–2009);
– susţinerea cadrelor didactice din cadrul Universităţii prin recomandări şi referate pentru realizarea de stagii de specializare, obţinerea de burse şi pentru examenele de promovare pe post;
– participarea la activitatea ştiinţifică a Universităţii prin proiecte de cercetare:
– membru în echipa proiectului finanţat de UEFISCDI, PN-III-P2-2.1-BG-2016-0390 Digitalizarea patrimoniului cultural alimentar. Regiunea Bacău eCULTFOOD, contract de finanţare nr. 126 BG/2016 (2016–2018), coordonator Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Partener 1, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Agent Economic, Asociaţia Culturală „Artă–Tradiţii–Patrimoniu Fără Frontiere”;
– membru în comitetul ştiinţific şi colaborator al revistei Universităţii „Studii şi cercetări ştiinţifice. Seria filologie”;
– recomandarea publică a unor realizări ale cadrelor didactice de la Universitatea „Vasile Alecsandri” (Bună ziua şi-n casă!, cuvânt înainte la vol. Casa – semn al identităţii culturale, ed. Ioan Dănilă, Doina Cmeciu, Bacău/Slănic-Moldova, 2006, p. 5-12);
– susţinător al integrării Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău în programe academice internaţionale.
6. Merite deosebite, distincţii:
Prof. univ. dr. Stelian-Traian Dumistrăcel este „Doctor Honoris Causaˮ al Universităţii „Dunărea de Jos”, Galaţi (2011) şi al Universităţii „Alecu Russo” din Bălţi, Republica Moldova (2012). De asemenea, este membru al Uniunii Scriitorilor din România (2010).
I s-a decernat „Diploma de onoare” a Institutului de Lingistică „Iorgu Iordan–Al. Rosetti” din Bucureşti al Academiei Române, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la înfiinţarea acestui Institut şi a sesiunii omagiale dedicate acestui eveniment (28 septembrie 2009).
