A trecut în legendă profesorul Crisostom Dantz, reper național al sportului. Născut la Buhuși, în ziua de 27 ianuarie 1944, a decedat în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2022. A finalizat cursurile liceale în orașul natal. A absolvit Facultatea de Educație Fizică la Institutul Pedagogic Iași, unde a fost coleg/ prieten cu antrenorul Constantin Teașcă, și I. E. F. S. București. Profesor la Liceul ,,Ion Borcea” Buhuși, Școala ,,Mihai Eminescu” Buhuși și S. S. E. Bacău, a urcat toate treptele ierarhiei didactice, a fost implicat, și ca metodist, în activitatea de perfecționare a cadrelor didactice. A obținut, cu elevii pe care i-a coordonat, la competițiile naționale, peste 60 de locuri I, II, III. De 14 ori a obținut locul I. Competițiile la care a participat: handbal fete, handbal băieți, baschet băieți, fotbal fete, fotbal băieți, tenis de masă, atletism, gimnastică ritmică, șah. În două rânduri, 1985 și 1988, baza sportivă a Școlii ,,Mihai Eminescu”, pe care a amenajat-o/ administrat-o împreună și cu prof. Angela Dantz, soția sa, a obținut locul I la competiția națională. Timp de șase ani (1983-1989), această bază sportivă a fost apreciată ca fiind cea mai bună din județul Bacău. Construirea sălilor de sport de la Școala ,,Mihai Eminescu” și Liceul ,,Ion Borcea” a avut ca suport proiecte la elaborarea/ aprobarea/ finanțarea cărora a participat și prof. Crisostom Dantz.
A fost, în perioada 1968-1994, antrenor al echipei de handbal feminin ,,Textila” Buhuși. A realizat cu această echipă patru promovări în divizia A (1970, 1979, 1980, 1994), locul al III-lea în divizia A (1974), locul al II-lea la Cupa F. R. H. (1976), locul al II-lea la Cupa ,,Congresului U.G.S.R.” (1976). Echipa ,,Textila” a câștigat și turnee internaționale importante de handbal desfășurate la Buhuși, Subotița (Iugoslavia), Plovdiv (Bulgaria), Halle (R.D.G.), Olomuc (Cehoslovacia). Multe dintre handbalistele pe care le-a antrenat au fost cooptate în loturile naționale de senioare, tineret și junioare. Privind peste timp în statisticile care evidențiază participarea la loturile naționale a handbalistelor pe care le-a descoperit/ antrenat, am putea lesne alcătui o echipă națională de senioare și cel puțin două de junioare A realizat capitolul ,,Sport” al ,,Monografiei orașului Buhuși”, o radiografie inedită a acestui domeniu. În ultimul timp lucra la completarea ,,Monografiei…” cu noi informații; spera în apariția ediției a II-a a lucrării. Era un tezaur de date, de amintiri, de afecțiune. A colaborat cu tehnicieni renumiți ai handbalului. Este un nume de referință în istoria handbalului românesc.
Activitatea sa a fost răsplătită cu numeroase premii/ distincții. Amintim dintre acestea: ,,Placheta de argint” (1974) – Federația Română de Handbal”; ,,Merite pentru activitatea sportivă”(1975) – Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport; ,,Diploma de merit pentru contribuția adusă în organizarea competiției sportive naționale «Daciada»”(1982); ,,Diploma de excelență” (2004) – Inspectoratul Școlar al Județului Bacău; ,,Diploma de recunoștință” (2007) – Sindicatul Învățământ Bacău. A primit titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE al orașului Buhuși.
Neîndoielnic, este cel mai important manager din istoria sportului buhușean, un reper de excepție pentru domeniul învățământului și implicarea sa civică. Profesionist de excepție, responsabil, exigent, altruist, eficient, evitând facilul și varii glasuri de sirenă politică, preferând mereu truda care zămislește valori în agora, în lecții, antrenamente și competiții sportive, a ocolit/declinat nonșalant alte oferte ispititoare care i-ar fi adus beneficii materiale importante. Avea o deviză care ne-ar putea îmbogăți pe toți: ,,Orice activitate serioasă trebuie începută cu o… pauză”. O pauză de gândire, de proiectare responsabilă, de reflecție asupra resurselor și managementului activității. În timp, un stadion, o sală de sport, o instituție, o stradă ar putea purta numele său.
Prieten rar, cu vocația grozavă a familiei, lasă, (și) prin trecerea sa în eternitate, urme minunate pe care nu doar orizontul local le va prețui. Rămâne și în tezaurul cel de mare preț al memoriei afective colective. Familiei, condoleanțele cotidianului nostru la care a colaborat generos, în repetate rânduri! Dumnezeu să-l ocrotească, să-i primească prinosul dragostei și trudei sale terestre!
