27 mai 2024
ActualitateProf. dr. Alexandru Rafila, la prezentarea Planului integrat al asistenței medicale în...

Prof. dr. Alexandru Rafila, la prezentarea Planului integrat al asistenței medicale în context pandemic al Bacăului

Planul integrat de gestionare a asistenței medicale în condițiile epidemiei COVID-19 în județul Bacău, inițiat de președintele Consiliului Județean, Valentin Ivancea, a fost prezentat astăzi, în sala de ședințe a maternității băcăuane, în prezența invitatului special prof. univ. dr. Alexandru Rafila, șeful Disciplinei de Microbiologie al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, şeful Laboratorului Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti și reprezentatul României în Organizația Mondială a Sănătății.

Un plan gândit, bine organizat, la elaborarea căruia au participat medici specialiști din toate spitalele județului, dar și de la Direcția de Sănătate Publică, un plan care urmărește o mai bună gestionare a cazuisticii coronavirus și partajarea combaterii pandemiei între toate unitățile medicale din județ pentru a eficientiza, cu adevărat, această luptă. Se are în vedere inclusiv arondarea localităților din județ pe zonele deservite în prezent de spitale, dar și crearea unor zone specializate în supravegherea, monitorizarea și tratarea acestor pacienți, în sistem integrat, fără a neglija pacienții non-coronavirus și nici cei infectați cu SARS-CoV-2, dar care nu au neapărat nevoie de oxigen.

Concret, planul prezentat are în vedere:



• Crearea unui Grup de Suport Medical în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, alcătuit din directorii medicali ai tuturor spitalelor din județ (județean Bacău, municipale Onești și Moinești, orăşeneşti Buhuși și Comănești, precum și Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău) sub coordonarea directorului medical al Spitalului Județean de Urgență Bacău. Din acest grup vor face parte și medici epidemiologi, infecționiști și de anestezie și terapie intensivă. Grupul de Suport Medical va asigura consolidarea și coordonarea capacității de răspuns a structurilor de sănătate publică, elaborează propuneri și va întocmi un protocol de colaborare integrată între unitățile sanitare pentru a gestiona un număr cât mai mare de pacienți COVID-19.

• Implicarea medicilor de familie și a medicilor din cabinetele de medicină școlară (pe perioada cât școlile sunt închise) în realizarea anchetelor epidemiologice pe cazuistica COVID, sub supravegherea medicilor de la DSP, pentru a fi degrevată activitatea de la DSP, și așa sufocată. Totodată, medicii de familie vor fi implicați și în monitorizarea telefonică a pacienților confirmați COVID-19, asimptomatici, cu forme ușoare și medii, care sunt izolați la domiciliu, dar și a contacților acestora.

• Fiecare unitate medicală va avea o structură adaptată pentru a prelua pacienți COVID-19, în proporție de cel puțin 15% pe fiecare secție, astfel încât – pentru a asigura circuitul intern – paturile cumulate pe secții, pe fiecare specialitate medicală, să constituie un tronson comun la nivelul respectivei unități medicale.

• Creşterea capacității de spitalizare prin: asigurarea, cu sprijinul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat, a unor containere modulare care vor fi amplasate la Baza Letea, pe locul actualului spital militar, neconform şi nefuncțional, amenajarea şi operaționalizarea etajelor 3, 2, 1 şi parterului de la Spitalul Municipal, funcțional în prezent, sub coordonarea SJU Bacău, doar pentru tratarea pacienților confirmați cu noul coronavirus, prin încheierea unui acord de parteneriat între Consiliul Județean şi Consiliul Local, cu respectarea proiectului avizat de Şcoala Națională de Management Sanitar, în vederea complementarizării Spitalului Județean şi a clădirii spitalului municipal.

• Prezentarea de către Direcția de Sănătate Publică a unui raport săptămânal privind fluxul pacienților confirmați COVID-19, a celor care sunt și internați în spitale cu acest diagnostic, a celor confirmați și izolați la domiciliu, a paturilor existente/ocupate de pe ATI-coronavirus, precum şi a problemelor cu care se confruntă unitățile medicale în săptămâna respectivă (personal medical infectat, lipsă personal, probleme de aprovizionare etc).

• extinderea testărilor COVID-19 în comunitate: prin testarea cu acele teste rapide a tuturor celor care ajung în unitățile de Urgență, a personalului medical, încurajarea angajatorilor să își testeze angajații cu aceste teste antigen rapide, dar și creșterea numărului testărilor RT-PCR, județul Bacău având acum o capacitate de testare RT-PCR de circa 500 de teste/zi.

„Necesitatea implementării acestui plan integral este dată de evoluția pandemiei cu noul coronavirus la nivelul județului Bacău. Este important să fim implicați toți factorii de decizie de la nivelul județului în tot ce înseamnă sănătatea băcăuanilor. De când am preluat mandatul de președinte al Consiliului Județean m-am preocupat de managementul integrat al asistenței medicale la nivelul județului, în așa fel încât să existe o coerență și o congruență în tot ce înseamnă acțiunile întreprinse împotriva combaterii pandemiei. Este o propunere de plan care poate fi îmbunătățită oricând, în funcție de necesități și de evoluția pandemiei.”
Valentin Ivancea, președintele Consiliului Județean Bacău

„Apreciez tot ce s-a făcut cu acest plan integrat, cu faptul că sunt implicați toți factorii care răspund de sănătatea oamenilor. Este un plan care poate deveni un model, un exemplu de bună practică ce poate fi preluat și de alte județe. Aș avea două propuneri deja, după ce am vizionat prezentarea acestui plan: 1. Trebuie neapărat ca în acest Grup de Suport Medical să fie și un reprezentant de la DSP, pentru că responsabilitatea pe tot ce înseamnă sănătate publică revine acestei instituții, și 2. Partea de testare trebuie să fie integrată în această structură pentru a se ști exact cât trebuie să testăm și unde trebuie să testăm. Aș mai recomanda ca această structură să se întâlnească zilnic și să gestioneze situațiile exceptionale apărute peste zi; săptămânal e prea mare intervalul de timp pentru aceste întâlniri. Nu cred că este posibil ca fiecare secție să creeze un nucleu COVID-19 de 15% , ci indicat ar fi ca pe fiecare unitate medicală să existe o structură de sine stătătoare, pe tratament COVID-19, dacă arhitectura permite și se pot realiza circuite funcționale epidemiologic. Încercați să scăpați de birocrație pentru a salva vieți. Boala, pacienții nu au culoare politică!”
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri